Infarctul osos este o condiție rar întâlnită la nivelul oaselor. Aceasta apare prin oprirea circulației sangvine într-o zonă din țesutul osos, care, nemaifiind vascularizată, se necrozează, adică „moare”. Această condiție poate fi asemănată cu apariția infarctului la nivelul inimii, explică dr. Vlad Predescu, medic primar Ortopedie și Traumatologie.

De regulă, zona afectată este de mici dimensiuni și nu are niciun răsunet asupra scheletului. Marile probleme apar atunci când zona de infarct este mare și este situată în vecinătatea articulațiilor, pe primul loc fiind șoldul, urmat de genunchi, umăr, metatarsiene etc. Această condiție patologică mai poartă denumirea de necroză osoasă. La nivelul șoldului, boala este cunoscută ca necroză avasculară a capului femural, potrivit doctorulzilei.ro.

Alte Articole

Dan Barna, despre sfârșitul pandemiei: „Probabil o să ...

STS face precizări legate de raportarea deceselor COVID, după ...

Emilian Imbri, despre demiterea ministrului Sănătății: „Voiculescu ...

„Cauzele nu sunt complet elucidate. Totuși, există o serie de factori de risc dovediți și anume: alcoolismul, tratamentul excesiv cu cortizon, anumite boli genetice sau reumatismale, diabet, pacienții imunosupresați, hemofilie, infecție. Între profesii, boala a fost descrisă prima oară la scafandri„, adaugă medicul ortoped.

De multe ori, în stagiile incipiente, nu sunt simptome și zonele mici de infarct osos sunt descoperite întâmplător cu ocazia unui examen radiologic de rutină. Pentru completarea diagnosticului se mai efectuează un examen RMN, iar în anumite cazuri poate fi nevoie de un consult reumatologic ce are ca scop depistarea unor boli reumatismale care au putut declanșa această patologie.

Alteori, zona infarctizată prezintă dureri ușoare, nespecifice în zona cu necroză osoasă, dureri care de multe ori sunt pasagere și nu îngrijorează bolnavul decât atunci când boala ajunge în stadii avansate.

Tratamentul depinde de depistarea precoce a acestei condiții. În stadiile incipiente se pot face intervenții de revascularizare a capului femural care au ca scop salvarea acestuia. Acestea au o șansă de succes de aproximativ 80%, în restul cazurilor boala progresează, mai explică specialistul. În stadiile finale, singura soluție este protezarea șoldului, adică înlocuirea șoldului cu o proteză. Dat fiind faptul că această operație se adresează tinerilor care au un grad crescut de activitate, este nevoie de folosirea unei proteze de șold performante, care din păcate este și foarte scumpă. În cazul lor se optează pentru proteze la care cuplul de frecare este ceramică pe ceramică sau alte variante similare la fel de rezistente, iar tehnica chirurgicală trebuie să fie perfectă. Numai în acest fel putem spera la o supraviețuire a protezei de aproximativ 20 de ani.

Citeşte şi Cum poţi „păcăli” infarctul cu aceste trucuri simple