Titus Corlăţean: Ambasadorii SUA şi Olandei au făcut presiuni asupra mea pentru numirea în funcţie a Laurei Codruţa Kovesi

Fostul ministru al Justiţiei Titus Corlăţean a declarat miercuri la comisia de anchetă privind arhiva SIPA că ambasadorii american şi olandez aflaţi la Bucureşti în 2012 au făcut presiuni asupra sa pentru a o numi pe Laura Codruţa Kovesi ”în funcţia de vârf”, susţinând însă că nu îşi mai aminteşte exact despre ce funcţie era vorba, procuror general sau procuror şef al DNA.

01 nov. 2017, 14:26
Titus Corlăţean: Ambasadorii SUA şi Olandei au făcut presiuni asupra mea pentru numirea în funcţie a Laurei Codruţa Kovesi

„Au existat la acel moment (2012 – n. red.) demersuri în sensul de presiuni pentru ca cel care vă vorbeşte, eram ministrul Justiţiei la acel moment, ca o anumită nominalizare la o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public şi am beneficiat de vizita a doi sau trei ambasadori la sediul Ministerului Justiţiei (…) Nu am apreciat modul insistent al ambasadorului Olandei de la acel moment cu care am avut mai multe discuţii. Nu am apreciat insistenţa ambasadorului american, domnul Gittenstein, de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se ştie. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcţia de vârf”, a declarat Titus Corlăţean.

Tudor Chiuariu: Existau în arhiva SIPA dovezi privind încălcări flagrante ale dreptului omului

Plenul Parlamentului a aprobat, pe 27 septembrie, înfiinţarea Comisiei de anchetă pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

În rândul obiectivelor comisiei se numără: „stabilirea rolului activ al ministerului de resort la adoptarea HG 127/2006 precum şi ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni, prevăzut de HG 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desfiinţare prevăzute în art. 3 şi 4 şi de ce nu s-a emis o nouă Hotărâre pentru prelungirea termenului”, identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condiţiilor legale (…), precum şi la solicitarea cui au accesat arhiva, verificarea autenticităţii informaţiilor cuprinse în raportul 096/17-04.2008 şi împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare.

Un alt obiectiv asumat de comisie este identificarea persoanelor care în luna ianuarie 2005 au sustras din arhiva SIPA registrul de intrări-ieşiri, documente secrete şi strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conţinutul foarte succint, de unde proveneau şi beneficiarii informaţiilor.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a declarat, pe 19 octombrie, la audierea în cadrul Comisiei de anchetă privind arhiva SIPA, că o persoană publică i-a spus, când a preluat mandatul, că arhiva este „o bombă care ticăie”. Ministrul susţine că în arhivă pot fi informaţii privind viaţa privată a magistraţilor.

„Când am venit la Ministerul Justiţiei, cine îmi spunea, printre altele, nu din minister, o persoană publică cunoscută, îmi spunea următorul lucru, într-o discuţie absolut informală: „vedeţi că la Ministerul Justiţiei există o bombă care ticăie şi faţă de care trebuie să aveţi grijă: se numeşte arhiva SIPA”, a declarat Tudorel Toader.

Toader susţine că la minister încă sunt angajaţi care au avut acces la arhivă. „Pe cine pe cine întrebai despre arhiva SIPA parcă îi dădeai foc (…) Sunt încã angajaţi în Ministerul Justiţiei care au fãcut parte din comisiile acelea care au avut acces în arhiva SIPA la un moment dat. Mi-am fãcut o imagine cât de cât apropiatã de adevărul accesibil mie şi atunci aveam de ales. Să tac şi eu şi să sper ca pe durata mandatului să nu iasă din nou în spaţiul public problematica aceasta – deşi am fost asigurat că la fiecare ministru s-a pus pe tapet şi s-a actualizat problema – sau să încerc să văd despre ce este vorba, sigur, în limita competenţelor mele, în limita legii. Am ales această a doua variantă”, a spus ministrul Justiţiei.

Fostul ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu, a fost audiat pe 26 octombrie, el declarând că 16 mape profesionale au fost sustrase din Ministerul Justiţiei, inclusiv a sa, şi că vrea să ştie „pe unde zburdă ele în spaţiul românesc”. „Această comisie va fi un moment şi un loc interesant să lămurim şi acest aspect. Pe mine mă interesează pe unde hârtiile privind viaţa mea circulă prin România. Nu cred că în România magistraţii au acţionat altfel decât în condiţiile legii. Habar nu am unde e arhiva SIPA şi ce se întâmplă în arhiva SIPA, pentru că un ministru nu are ce să caute în arhiva unui departament”, a declarat Cristian Diaconescu.

El a spus că, în trecut, Corneliu Turianu a fost singurul magistrat care a acuzat acte de şantaj la adresa sa în urma sustragerii mapei sale profesionale. „Singurul caz pe care eu îl cunosc şi pe care vreau să îl subliniez în legătură cu un judecător care a fost şantajat şi care a venit să spună public şi care a făcut sesizare penală a fost Corneliu Turianu. În perioada 2006-2007, se spune, mapele profesionale a 16 persoane demnitari, inclusiv eu, au fost sustrase din Ministerul Justiţiei şi aruncate în spaţiul public în ideea de a genera, spun eu, un anume fel de constrângere (…) Aş fi foarte interesat să ştiu unde sunt mapele noastre profesionale, pe unde zburdă ele în spaţiul românesc”, a mai spus Diaconescu.

El a precizat că, printre magistraţii a căror mape profesionale au dispărut se numără Victor Babiuc, Valeriu Stoica şi Victor Ciorbea.


loading...