Ce dezastru au lăsat în România israelienii de la Tnuva

Israelienii de la Tnuva au închis afacerea din România, dar au lăsat datorii de peste 500 de milioane de lei. Multe dintre societăţile creditoare sunt convinse că nu îşi vor mai recupera niciodată banii. O parte dintre păgubiţi  sunt chiar companii israeliene.

02 mart. 2012, 11:33
Ce dezastru au lăsat în România israelienii de la Tnuva

Potrivit evidenţelor contabile analizate de compania de insolvenţă Capital Insol SPRL Bucureşti, lichidatorul judiciar producătorului israelian de lactate Tnuva, la ora actuală datoriile celor două firme care au operat pe plan local, TRM-Tnuva România Milk SRL şi S TRD-Tnuva România Dairies SRL, sunt estimate la aproximativ 502 milioane de lei.  Cea mai mare datorie, de 490 de milioane de lei, a fost acumulată de TRD.

Creditorii principali la TRD sunt Tnuva Romania Israel (asociat) cu aproximativ 82% şi BRD, împreună cu Banca Românească şi National Bank of Greece cu 12%. De asemenea, la TRM creditorii principali sunt Tnuva România Israel cu 46%, TRD cu 36%, iar băncile BRD,  BR şi  NBG deţin împreună 12,5% din datorii.

Până la această dată, 80-100 de creditori s-au înscris la masa credală pentru a-şi recupera banii, dar numărul lor ar putea fi mai mare. Termenul final până la care lichidatorul poate primi cererile de creanţă este 10 martie. Până la acea dată, vor fi calculate şi drepturile salariale ce urmează a fi înscrise în tabelul creditorilor.

Afacerişti israelieni, printre păgubiţi

Dincolo de aceste cifre seci, se află însă o multitudine de societăţi care se chinuie să supravieţuiască  şi o comunitate de oameni de afaceri bulversată. Mulţi patroni care au relaţii contractuale cu afacerişti israelieni sunt îngrijoraţi de reacţiile pe care le vor avea partenerii de afaceri străini, în timp ce în rândul afaceriştilor israelieni de la noi sentimentul de neîncredere este dublat de unul de jenă. Aceştia din urmă sugerează că reputaţia comunităţii de business israeliană de la noi ar putea avea de suferit de pe urma neîncrederii generate de producătorul de lactate .

„Este o mare pierdere pentru imaginea noastră, de oameni de afaceri israelieni. Noi am venit în România să facem afaceri corecte, să fim fair-play cu salariaţii şi cu furnizorii, dar Tnuva ne-a făcut de râs”, a declarat pentru RTV.NET Ben Zion Viner, patronul Ghenia Farm SRL din judeţul Ialomiţa, unul dintre furnizorii de lapte ai Tnuva România. Compania pe care o patronează are de recuperat de la Tnuva 175.000 de lei, în contul laptelui livrat de producător în luna decembrie, plus unele corecţii pentru lunile octombrie şi noiembrie. „Problema este că au ştiut de la începutul lunii decembrie că vor închide, dar au continuat să ia lapte şi de la noi şi de la alţi furnizori. Este o crimă ce au făcut ei în România”, ne-a mai declarat Viner, care susţine că va face toate demersurile legale pentru a-şi recupera banii. El a obţinut deja în justiţie recunoaşterea datoriei pe care Tnuva o are faţă de Ghenia Farm şi urmează să intenteze un nou proces în Israel, pentru a-şi recupera banii. Între timp însă, societatea se luptă să îşi plătească dările curente, salariaţii, şi şi-a amânat investiţiile pe care le planificase pentru acest an. „Noi trebuie să cumpărăm în continuare mâncare pentru animale, să plătim salarii- pe care le-am amânat cu zece zile. Este un dezastru pentru întreaga fermă dar şi pentru celelate firme din regiune de unde ne aprovizionăm noi. Va trebui să merg în Israel să cer bani de la partenerii de afaceri de acolo, pentru că Tnuva, care este o companie cu foarte mulţi bani în Israel, nu a plătit”, a mai explicat patronul fermei de lapte, potrivit căruia nu va fi nevoie să concedieze din salariaţi.

Cu probleme similare se confruntă şi Vitfoss România, companie de origine daneză specializată în produse nutriţionale pentru porci şi vaci. Aceasta are de recuperat aproximativ 25.000 de euro pentru că a livrat în noiembrie şi decembrie suplimente alimentare care măresc producţia de lapte la vaci. „Am contactat un avocat, dar nu avem ce să facem (pentru a recupera datoria n.red ) din moment ce Tnuva a intrat în faliment. Legea din România este mult prea permisivă. Această situaţie ne creează probleme interne”, au explicat pentru RTV.NET surse apropiate afacerii. Potrivit acestora, Vitfoss s-a înscris la masa credală.

Unul dintre transportatorii cu care lucra Tnuva în România, Jilăveanu Transcom este convins că nu va mai vedea nici un leu din cei peste 90.000 de euro pe care îi are de recuperat. „Pentru mine este o lovitură foarte mare, mai ales că s-a întîmplat la început de an, când sunt de plătit taxe, asigurări, etc. Nu cred că voi mai vedea aceşti bani”, a declarat un reprezentant al companiei.

Foştii angajaţi ai producătorului de lactate sunt şi ei la fel de afectaţi, mai ales pentru că nu-şi cunosc situaţia juridică. Mai mult de jumătate dintre cei care au lucrat la Tnuva nu au avut contract direct cu una dintre cele două firme din România ale Grupului Tnuva, ci cu o firmă de leasing de personal, potrivit unor surse din piaţă. Este vorba despre compania israeliană Maof, care ar fi plătit din propriile buzunare salariile oamenilor care au lucrat în fabrica Tnuva. Compania nu a putut fi contactată pentru detalii.

Şi statul are de primit bani

Tnuva a lăsat în urmă şi datorii către statul român. În luna mai 2006, SC Trd – Tnuva România Dairies SRL (firma care deţinea o fabrică de lapte în localitatea Popeşti Leordeni) a semnat un contract de finanţare cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pentru  proiectul cu titlul “Înfiinţare fabrica produse lactate in localitatea Popesti Leordeni, jud. Ilfov” în valoare nerambursabilă de peste  7,2 milioane RON. Pentru aceşti bani, Tnuva se obliga prin contract să menţină investiţia cel puţin o perioada de 5 ani de la data finalizării proiectului (data efectuării ultimei plăţi de către APDRP), adică până în 2013. Lucru care nu s-a întâmplat, israelienii închizând ferma respectivă anul trecut. În consecinţă, statul român va trebui să restituie  către Comisia Europeană  75% din contribuţia publică (echivalentul cofinanţării europene în cazul Programului SAPARD), sumă pe care trebuie să o recupereze mai intâi de la Tnuva.

„În cazul acestui proiect, APDRP a demarat procedurile de reziliere a contractului de finanţare, ca urmare a intrarii în insolvenţă a societăţii şi a constituit totodată un debit (integral), de peste 7, 2 milioane de RON, solicitând beneficiarului restituirea acestuia. În cazul în care beneficiarul nu va returna suma primită pentru proiectul “Înfiinţare fabrică produse lactate în localitatea Popeşti Leordeni, jud. Ilfov”, în valoare nerambursabilă de peste  7,2 milioane RON, debitul va fi recuperat prin înscrierea APDRP la masa credală în dosarul de faliment aflat pe rolul tribunalului Ilfov. În urma lichidării patrimoniului societăţii, vor fi  acoperite creanţele tutor creditorilor societăţii debitoare”, au declarat pentru RTV.NET oficialii APDRP. Potrivit acestora, Tnuva a mai beneficiat de un alt proiect cu fonduri europene pentru înfiinţarea unei ferme de vaci de lapte în localitatea Adunaţii Copăceni. Este vorba de un proiect contractat în octombrie 2006  cu o valoare nerambursabilă de 3,63 de milioane de RON şi care a fost reziliat în luna iulie 2010, la cererea Tnuva.Banii au fost recuperaţi de APDRP în totalitate.

Tnuva mergea pe pierdere în România

Tribunalul a admis pe 1 martie 2012 intrarea societatii Tnuva România în procedura simplificată a insolvenţei. Termenul de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei este 10 martie.

Tnuva a intrat în România în 2005 şi de atunci a investit pe plan local  aproximativ 300 milioane şekeli (60 milioane euro). În 2010, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, compania acumulase datorii de aproximativ 426 milioane de lei. Firma a avut în 2010 o cifră de afaceri de 71,8 milioane de lei (17 milioane de euro) şi pierderi nete de 64 de milioane de lei (15 milioane de euro).  „În urma reevaluării activităţilor la nivel de grup s-a luat decizia retragerii din România“, declara la finele anului trecut pentru  Agro Business, Adriana Ionescu, director de marketing în cadrul Tnuva România. De asemenea, tot în acea perioadă, în presa israeliană s-a scris, citând surse, că noul preşedinte al Tnuva,  Shlomo Rodev, se gândeşte să închidă fabrica din Româna din cauza pierderilor semnificative din ultimii ani.