Toate şcolile din România, obligate să dezbată viziunea de reformă a Ecaterinei Andronescu. Cum se schimbă învăţământul

Ghidul a fost trimis de inspectoratele școlare județene către toate școlile din România, fie ele private sau publice, primare, gimnaziale sau liceale, prin adrese către directori, de către ISJ-uri. O astfel de adresă obținută de Edupedu.ro prevede că în primă fază trebuie raportată către inspectorat și către minister data organizării și numele coordonatorului dezbaterii, după care până pe 30 mai 2019 va fi organizată dezbaterea acestui „proiect care urmează a fi transpus într-un cadru legislativ„.

Indicațiile prevăd ca la dezbatere să participe profesorii, membrii Consiliului de Administrație, reprezentanții elevilor, ai comunității locale și ai sindicatelor. După dezbateri va avea loc o nouă raportare către ISJ și minister cu rezultatele dezbaterii, într-un raport structurat.

Ghidul pentru dezbateri în școli are chiar o „metodologie de lucru” în care sunt prevăzuți pașii pe care directorii de școli trebuie să-i parcurgă. „Se va organiza cel puțin o dezbatere a viziunii „Educația ne unește” la nivelul fiecărei unități de învățământ primar, gimnazial si liceal, public si privat, până la data de 6 iunie 2019 (pentru a fi raportate cel târziu până la data de 7 iunie 2019). Dezbaterea are o durată estimată de 120 min„, prevede documentul citat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iată câteva dintre ideile de reformare a învăţământului, propuse de ministrul Ecaterina Andronescu:

Alte articole

Examenul de Evaluare Națională ar putea fi eliminat. În ce condiții s-ar face admiterea la liceu

REZULTATE FINALE EVALUARE NAȚIONALĂ 2026. Pentru peste 4.000 de lucrări notele au scăzut

Învăţământul primar: clasele I-V. Clasa pregătitoare va fi redenumită clasa întâi, iar consecinţa este trecerea în ciclul primar a clasei a V-a, fosta clasă a IV-a. Pe lângă asta, clasa a VI-a (actuală clasa a V-a) va trece și ea în învățământul primar, potrivit planurilor propuse de ministrul Educației. Evaluarea Naţională de la clasa a II-a devine Evaluarea Naţională de la clasa a III-a şi este văzută drept o „Evaluare cognitivă şi socio-emotională”. Asta în condiţiile în care Legea 1/2011 prevede că actuala testare este o „evaluare a competenţelor fundamentale: scris – citit şi matematică” (art 74, alin. 2). Eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, caracterizată de Legea Educaţiei actuală drept „o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar”. La finalul ciclului primar elevii sunt supuşi unei a doua evaluări: Evaluare Naţională de clasa a VI-a caracterizată drept „Evaluarea nivelului elementar al competențelor”.

Învăţământul gimnazial începe la 12 ani: clasele VII-IX. Evaluarea Naţională de la clasa a IX-a este gândit ca „un examen standardizat diferențiat (teoretic si tehnic) care să permită evaluarea competențelor necesare continuării studiilor pe filiera teoretică sau tehnic-profesională”. Dacă în prezent rezultatele slabe de la Evaluarea Naţională de la clasa a VIII-a nu puteau împiedica elevii să meargă mai departe la liceu sau la o şcoală profesională, Ecaterina Andronescu propune un an suplimentar pentru „elevii care nu fac faţă”. Aceasta a precizat că „nu înseamnă un an de repetenţie, dar un an în care să nu lăsăm pe nimeni să treacă peste fără să aibă acumulările absolut obligatorii până la acest nivel”.