Topul mondial al celor mai apreciate mâncăruri româneşti. Surpriză, micii şi sarmalale sunt detronaţi de alte preparate!

În clasamentul celor mai bune preparate românești mai intră ciorba rădăuțeană, sarmalele, plăcinta, zacusca, papanașii, micii și covrigii.

Alina Costache

22 apr. 2023, 09:37

8 poze | VEZI GALERIA

Ciorba rădăuţeană şi bulzul sunt peste mici şi sarmale! Unul dintre cele mai apreciate topuri culinare din lume, TasteAtlas, în care sunt cuprinse peste 10.000 de preparate și băuturi din întreaga lume a cuprinse și câteva feluri de mâncare românești.

Pe locul întâi în clasamentul celor mai bune preparate românești prezentate de TasteAtlas se află mujdeiul, prezentat drept varianta românească a sosului de usturoi.

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Oana Matache se afișează, din nou, cu Radu Siffredi pe rețelele ...

Carmen de la Sălciua a decis să se despartă. Bărbatul face ...

Pe locul doi în top 10 cele mai apreciate preparate românești se află plăcinta aromână, cunoscută la noi și sub numele de plăcintă macedoneană. Aceasta este o plăcintă tradițională umplută cu praz sau spanac, ouă, brânză și smântână și coaptă în cuptor.

Pe locul trei se află bulzul – un fel de mâncare tradițională românească din mămăligă, cu o umplutură cremoasă.

În clasamentul celor mai bune preparate românești mai intră ciorba rădăuțeană, sarmalele, plăcinta, zacusca, papanașii, micii și covrigii.

În ceea ce privește clasamentele internaționale, în topul celor mai bune supe tradiționale din lume, pe locul 12, se află ciorba rădăuțeană, pe locul 56, se află supa de pui cu tăiței, iar locul 55 este ocupat de ciorba de porc cu afumătură, pe locul 75 apare ciorba de burtă, iar locul 86 este ocupat de ciorba de văcuță.

În clasamentul aperitivelor, România e reprezentată pe locul 12 cu fasolea bătută, pe 18 cu salata de vinete și pe locul 25 cu salata de icre. De asemenea, urda românească ocupă locul 32 în topul celor mai bune brânzeturi.

Cum a apărut, de fapt, ciorba rădăuţeană. Secretul reţetei originale

Ciorba rădăuţeană a luat naştere atunci când soţul Corneliei i-a spus acesteia că şi-ar dori să mănânce… o ciorbă de burtă cu gust de pui. Pricepută întra-ale bucătăriei şi mare maestră în combinarea ingredientelor şi aromelor, femeia a purces la treabă. A ieşit preparatul pe care-l ştim cu toţi.

La scurt timp, femeia a introdus rețeta și în meniul restaurantului în care lucra. Ciorba a fost peste măsură de apreciată chiar de turişti străini. Cu timpul, multe restaurante au introdus rețeta în meniurile lor.

Ciorba rădăuțeană. Ingrediente necesare

piept de pui
smântână
3 gălbenușuri
2 morcovi
2 ardei
o ceapă
3 căței de usturoi

Ciorba rădăuțeană. Mod de preparare

Pentru început, se curăță legumele, se spală și se curăță bine și pieptul de pui, apoi se pun toate la fiert. Pieptul de pui trebuie tăiat fâşii.

Citeste si Greşeala banală care face praf gustul ciorbei. Ce NU trebuie să faci când găteşti ciorbă

Se adaugă sare și se lasă să fiarbă bine toate ingredientele. După ce au fiert suficient, se ia oala de pe foc, se scot legumele și puiul și se lasă la răcit. Se ia o ceşcuţă din oala de supă și se lasă la răcit.

Se amestecă cele 3 gălbenușuri cu smântână până la omogenizare. Se adaugă usturoiul pisat împreună cu ceșcuța de supă răcită. Se pune din nou supa pe foc și se adaugă compoziția din gălbenușuri şi usturoi.

Pieptul de pui desfăcut fideluță și legumele se pun la loc în oală. Se mai fierbe un minut și se ia oala de pe foc.

Citeste si Când se pune borșul în ciorbă. Secretul pe care orice gospodină desăvârşită trebuie să-l ştie ca să obţină un preparat gustos şi sănătos

Ce diferențe există între ciorba de pui a la grec și ciorba rădăuțeană

Ciorba rădăuţeană presupune folosirea unei combinaţii de gălbenuşuri şi usturoi pisat, în timp ce supa a la grec constă dintr-o combinație de ouă bătute și lămâie, amestecată în supa fierbinte de pui.

Potrivit istoricilor, originile supei a la grec provin din sudul Europei, sugerând că rețeta a călătorit în Grecia cu evrei sefarzi. Pe timpuri, ciorba nu se acrea cu lămâie, ci cu sucul strugurilor necopți. Citricile au devenit populare în Marea Mediterană abia în jurul secolului al X-lea, luând naștere supa de pui a la grec.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News