La primul Congres al PPMT, care a avut loc, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, Toro. T. Tibor a fost ales preşedinte al formaţiunii, el primind 309 voturi din cele 312 valabil exprimate. Toro a fost singurul candidat la această funcţie. El a declarat după ce a aflat rezultatul alegerilor că le mulţumeşte tuturor pentru urările de bine şi consideră că cea mai mare bază electorală a PPMT se regăseşte în rândul tinerilor.

„Ei au adus cu ei spiritualitatea celor care nu sunt în această sală cu noi şi le mulţumesc frumos. PPMT are cea mai mare bază electorală între tineri”, a afirmat Toro T. Tibor, citat de Mediafax.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Sebastian Burduja şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei ...

Gabriela Firea: L-aș putea suna pe Piedone să își retragă ...

În cadrul Congresului au fost aleşi şi trei vicepreşedinţi regionali: Papp Elod – zona Ţinutul Secuiesc, Gergely Balazs -zona Ardeal, Zatyko Gyula – zona Partium şi un vicepreşedinte naţional – Szilagyi Zsolt. Totodată, delegaţii la Congresul PPMT au adoptat programul platformă al partidului – „Pe calea cea bună – Şanse şi libertate Transilvaniei”.

Programul defineşte, în şapte capitole, principiile după care se ghidează partidul, clarificând obiectivele pe care şi le-a propus şi stabilindu-şi planul de acţiune în contextul social-politic românesc, transilvănean şi european.

Primul capitol al platformei-program, intitulat „Premisa”, este o constatare a faptului că în ultimii 20 de ani populaţia maghiară din Transilvania a înregistrat o scădere de aproape 25 la sută, însoţită şi de o diminuare a ponderii sale economice. În ciuda acestor realităţi, partidul are convingerea că maghiarimea din Transilvania va fi capabilă să îşi făurească singură soarta.

Documentul formulează şi unul dintre principiile politice fundamentale ale partidului: „Să ne axăm acţiunile politice pe problemele Transilvaniei”. În viziunea PPMT, maghiarii din Transilvania sunt o comunitate vie, parte integrantă a naţiunii maghiare unitare din bazinul Carpatic, care se bucură de diferite forme de autonomie şi se ghidează după propriile tradiţii şi sisteme de valori. PPMT consideră că elementele esenţiale în realizarea reformei statului român sunt reducerea birocraţiei şi regionalizarea cât mai profundă.

PPMT apreciază că doar problemele legate de apărarea naţională, afacerile externe, finanţele şi siguranţa naţională ar trebui să fie exclusiv de competenţa guvernului central, în vreme ce regiunile asimetrice îşi vor obţine competenţele în exercitarea guvernării locale politico-economice în funcţie de propriile capacităţi, tradiţii şi identităţi, în contextul unor procese legislative bine reglementate, iar alegerea preşedintelui de către parlament şi consolidarea republicii parlamentare sunt obiective care vor servi pe termen lung intereselor României, aici intervenind însă necesitatea de a transforma sistemul cu parlament bicameral.

În ceea ce priveşte regiunile Transilvaniei, PPMT consideră că Ţinutul Secuiesc, datorită tradiţiilor sale istorice şi culturale autonomiste, trebuie să obţină o autoritate de autoguvernare specială, cu asigurarea autonomiei culturale a românilor care reprezintă o minoritate în regiune. În opinia PPMT, Clujul este considerat capitala Transilvaniei, şi aici ar trebui înfiinţate instituţii de învăţământ superior în limba maghiară.

PPMT apreciază că regiunea Partium reprezintă un factor de facilitare a integrării în civilizaţia occidentală, dar şi elementul ce poate duce la crearea unui spaţiu cultural şi economic transfrontalier de cele două părţi ale graniţei dintre România şi Ungaria, fără să uite de necesitatea obţinerii unui statut special de regiune autonomă.

Programul tratează, într-un capitol separat, politicile PPMT legate de învăţământ şi tineret, cultură, economie şi problemele sociale, subliniind, printre altele, importanţa asigurării unor instituţii de învăţământ autonome pentru comunitatea maghiară de la creşă până la studiile universitare, atrăgând atenţia asupra lipsei materialelor în limba maghiară în rapoartele serviciilor de informaţii din România, îşi asumă ideile cuprinse în Programul „Mikó Imre” de dezvoltare a instituţiilor, dar şi a proiectelor sale operative care privesc dezvoltarea economică şi regională sau crearea locurilor de muncă.

De asemenea, PPMT îşi exprimă dorinţa şi disponibilitatea de a se implica în activităţile instituţiilor integratoare ale maghiarilor de pretutindeni, respectiv Consfătuirea Permanentă Maghiară, Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpaţilor sau Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpaţilor.

Ultimul capitol al programului PPMT conţine prevederi legate de politica sa orientată pe consens şi nevoia unei comunicări cumpătate, oricând gata să reacţioneze.

Formaţiunea promovează ideea înfiinţării în politica maghiară din Transilvania, cât mai curând posibil, a unui „acord de stabilitate transilvănean” care să reglementeze pe termen lung competiţia şi colaborarea.

În ceea ce priveşte participarea la guvernare, PPMT consideră că acest lucru este posibil doar în cazul respectării cu stricteţe a unor programe de coaliţie, considerând că reprezentarea parlamentară şi politicile de autoguvernare sunt mai importante decât accederea la putere doar din interese meschine.