Tot mai mulți profesori oferă meditații, dar numărul celor care își declară veniturile la ANAF a scăzut

Datele arată o diferență importantă între veniturile declarate și dimensiunea estimată a pieței meditațiilor. Statul român a identificat venituri de aproximativ 370 de milioane de lei provenite din ședințele private plătite de părinți, dar specialiștii consulați susțin că piața nedeclarată ar puta fi de cel puțin patru ori mai mare.

Interesul pentru meditații este vizibil și în mediul online. Încă din primele zile ale anului școlar, căutările și ofertele pentru pregătire suplimentară au fost în toi. Pentru elevii din clasele terminale, în special pentru cei din mediul urban, ședințele de pregătire suplimentară au devenit o activitate care începe încă din luna septembrie.

Prețurile diferă în funcție de localitatea, formatul ședinței și modul în care este organziată pregătirea. O oră de meditații poate costa aproximativ 50 de lei, în special în mediul rural sau atunci când ședințele sunt organizate online, în timp ce pregătirea individuală, desfășurată într-un centru și cu factură, poate ajunge la 200 de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Guvernul a stabilit cuantumul burselor școlare pentru anul 2026-2027. Elevii vor primi bani inclusiv în perioada vacanțelor

Alte articole

Românii vor putea evalua serviciile din sediile ANAF și atitudinea angajaților agenției. Când intră în funcțiune noul sistem

Primii români au primit notificări de la ANAF pentru plata „taxei pe lux”

Profesorii care obțin astfel de venituri trebuie să depună individual la ANAF Declarația Unică și să achite impizutul de 10%. În 2025, numărul formularelor pentru veniturile obținute din meditații a fost mai mic decât în anul precedent.

ANAF a primit anul trecut cu 300 declarații unice mai puține pentru veniturile provenite din meditații comparativ cu 2024, arată Știrile PRO TV.

Consultanții din domeniul educației consideră că o parte dintre profesorii care lucrează în sistemul public urmăresc să obțină venituri suplimentare din meditații, fără să declare aceste sume și fără să achite impozitele aferente. Aceștia leagă situația și de măsurile de austeritate adoptate cu un an în urmă.

Estimările privind dimensiunea pieței neimpozitate pornesc de la numărul elevilor care apelează la pregătire suplimentară și de la tarifele practicate pentru aceste servicii.

„Dintr-o cohortă de 150.000 de copii, să zicem că 75.000, jumătate, se pregătesc în clasa a 7-a, și să zicem 3/4 se pregătesc în clasa a 8-a, la fel și pentru a 11-a, a 12-a. Asta se duce ușor la 1,2 – 1,3 miliarde de euro într-un an. E mult, mult mai mare piața meditațiilor din România”, a declarat Marian Staș, expert în educație, pentru sursa citată.

Citește și: Caz incredibil la un colegiu de top din Capitală: o bibliotecară a ajuns să predea economie. Directoarea: „Să mă ierte Dumnezeu!”

Estimarea indică o valoare mult peste veniturile pentru care statul a primit declarații fiscale. Diferența dintre sumele declarate și dimensiunea estimată a pieței stă la baza discuțiilor despre veniturile care nu ajung să fie raportate autorităților fiscale.

În paralel, regulile privind relația dintre profesori și propriii elevi urmează să fie asumate prin declarații de integritate. Până la finalul anului, toți profesorii trebuie să semneze un astfel de document prin care declară că nu oferă meditații propriilor elevi de la clasă, pentru a nu exista favoritisme.