SONDAJ. Totul despre homeschooling. Vezi ce rişti dacă îţi retragi copilul de la şcoală şi cum poţi intra în acest sistem

Tot mai mulți părinți se întreabă cum pot să asigure un învățământ de calitate copiilor. Unii consideră că şcolile de stat sunt suficiente pentru propriii copii, alţii aleg şcoli particulare. Există însă şi părinţi care cred că educația personalizată este cea mai eficientă metodă, aşa că hotărăsc să îşi retragă copiii din şcolile publice şi să îi instruiască acasă.

Conceptul de homeschooling a reintrat în dezbaterea publică după ce actorul Dragoş Bucur şi soţia lui, Dana Nălbaru, au hotărât să-şi retragă copilul de la şcoală. Un concept adeseori întâlnit în afara țării noastre, care la noi acum prinde contur, homeschooling-ul este susținut ardent de unii și blamat de alții.

„Am retras-o pe Sofia de la şcoala. De tot. Am ales ca ea să înveţe în sistem homeschooling despre lucrurile care îi plac şi fără constrângeri, fără competiţii impuse, fără note sau calificative. Ne-am gândit bine înainte de a lua această decizie şi ne-am „făcut temele” înainte de a ne arunca spre un asemenea viitor. Am vorbit cu oameni care îşi educă în mod similar copiii, citim mult despre asta şi ne-am asumat inclusiv schimbarea ritmului nostru de viaţă, conştienţi fiind că noi vom fi cei care va trebui să o ajutăm şi să o susţinem în tot acest proces. Vom descoperi alături de ea o grămadă de lucruri, sunt sigură. Sunt sigură că vor fi şi momente dificile, dar am încredere în noi, ca echipă şi, unde-s doi puterea creşte, nu-i aşa?”, a povestit Dana Nălbaru pe blogul său.

Alte articole

Dragoș Bucur și Dana Nălbaru nu cumpără medicamente de la farmacie. Leacul cu păpădie pe care cei doi îl prepară

Cum își îngrijesc Dana Nălbaru și Dragoș Bucur grădina de la țară. Au tot ce le trebuie în gospodărie: „Am luat răsaduri”

Dragos Bucur a explicat ca nu încearca să promoveze abandonul şcolar, pentru că ”Sofia nu a abandonat, de fapt, şcoala, ci doar a luat-o pe alt drum cu aceeaşi finalitate-educaţie, pregătire şi descoperirea vocaţiei”.

Şi povesteşte cum a fost prima zi de şcoala pentru Sofia: ”În prima zi de ne-şcoala Sofia a făcut primul curs de scenaristică, a stat 2 ore în fața calculatorului făcând MATEMATICA şi altă oră jumătate învățând programare pe calculator la cursurile online Khan Academy. Pentru că a vrut.”

Legea spune însă că în România, învăţmântul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai tarziu în anul 2020. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Dacă părintele îşi retrage copilul din sistemul public sau privat de învăţământ autorizat în România riscă închisoare de la 3 luni la un an sau amendă.

Există însă o scăpare. Părintele îşi poate ţine liniştit copilul acasă daca face dovada înscrierii la o şcoală din străinătate care să-i poată elibera o diplomă recunoscută în ţara noastră.

Legea spune că elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot transfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular, cu acordul unitatii primitoare. Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, in acord cu particularitatile de varsta si individuale.

Cum scolile romanesti, la nivel preuniversitar nu au si optiunea de invatamant la distanta, parintele poate opta pentru scolile din straintate care au licenta internationala pentru invatamant la distanta, online si prin corespondenta. Asa numitele „scoli-umbrela” accepta si copii romani si acorda – din punct de vedere legal si academic – foaie matricola si diplome la final de ciclu de invatamant. Parintele este astfel „acoperit”, iar copilul beneficiaza de documente oficiale de absolvire.

Ce sunt scolile-umbrela?

Pentru a se putea inscrie la o facultate sau la liceu, elevii au nevoie de notele din ciclul scolar parcurs anterior. Parintii copiilor care invata acasa se inscriu de la distanta in astfel de scoli-umbrela care functioneaza in strainatate si in care elevii inscrisi dau examene cum se dau si la universitatile de tip MOOCs (universitati care ofera cursuri online deschise si in masa – Massive Open Online Courses) sau trimit prin posta tezele de examen si ele sunt evaluate. Ei dau aceste examene fara sa fie fizic in scoala respectiva.

„Practic, la finalul unui ciclu de invatamant, copiii care invata acasa sunt astfel examinati si primesc un certificat de la aceasta scoala-umbrela, care poate fi echivalat la noi daca scoala-umbrela are un statut in tara respectiva si daca certificatul este recunoscut. Asta este posibilitatea de face homeschooling in Romania”, a declarat Serban Iosifescu, presedintele Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP).

Banu: „Dana Nălbaru ar fi putut găsi o şcoală potrivită pentru fiica ei din cele peste 400 de şcoli acreditate în România”

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti a declarat că Dana Nălbaru ar fi putut găsi o şcoală potrivită pentru fiica ei din cele peste 400 de şcoli acreditate în România. Cazul Danei Nălbaru nu este însă singular. Datele arată că cel puţin 500 de copii români învaţă acasă şi figurează în actele unor şcoli din Statele Unite sau Europa. Potrivit preşedintelui Asociaţiei de Homeschooling din România, în funcţie de şcoală, un an de homeschooling costă între 350 şi 500 de dolari, bani în care sunt incluse şi materiale multimedia.

Ce înseamnă educația acasă?

• Părinții sunt responsabili pentru educația copiilor lor.
• Părinții aleg curricula, manualele, softurile necesare educației copiilor.
• Părinții își învață copiii acasă.
• Părinții împuternicesc pe cei aleși de ei să-i învețe pe copiii lor.
• Copiii învață chiar și singuri.
• Copiii învață fiecare în stil propriu.
• Copiii folosesc intensiv alternativele educaționale mult superioare celor de stat.
• Procesul educațional se desfășoară la domiciliul copiilor.
• Procesul educațional se desfășoară oriunde doresc părinții sau copii.
• Copiii au libertate să participe la activități sportive.

Vezi: Ce spune ministrul Educaţiei despre gestul Danei Nălbaru şi al lui Dragoş Bucur de a-şi retrage fiica de la şcoală

Ministrul Educației, Mircea Dumitru, a declarat vineri seara că există aspecte pozitive, dar și anumite riscuri pe care și le asumă părinții atunci când aleg pentru copiii lor acest sistem.

„Cu siguranță că există aspecte pozitive, dar există și anumite riscuri pe care ți e asumi ca părinte. Aspectele pozitive sunt evidente, pentru că există o anumită libertatea de a alege subiecte, educatorii pe care vrei să îi ai, cu cine faci anumite activități care sunt agreate de către copilul tău (…) Riscul este că atâta timp cât în România nu există o legislație foarte clară care să îți dovedească o rută de trecere de acces din homeschooling în sistemul public formal de școală, care sunt condițiile de a accede în din homeschooling în gimnaziu, liceu și mai departe în universitate, poți să fii în situația ca odată ce ai terminat patru sau opt clase în sistemul de școlarizare acasă să nu poți să te întorci înapoi în sistemul public, adică să ai dificultăți pentru că nu ai o diplomă care este acreditată, nu ai un număr de credite, un număr de ore”, a explicat demnitarul.

Sondaj: Ce părere aveți despre Homeschooling?