Tradiții și superstiții în luna Aprilie. Bătrânii spun că cine nu ţine această zi, va fi ispitit şi va păcătui, la fel ca Maria Egipteanca, iar cei care lucrează vor suferi de sminteli şi lovituri, ei, vitele şi păsările lor. Mai mult, pe 11 aprilie este prăznuit Sfântul Antipa al dinţilor, iar tradiția spune că cine nu-l cinsteşte, va suferi dureri mari de dinţi şi măsele.

Citește și Calendar ortodox aprilie 2023. Cele mai mari sărbători religioase ale acestei luni

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Accident devastator pe o trecere de pietoni din Drobeta-Turnu ...

Ce nu este bine să faci de Rusalii. Rugăciunea care trebuie ...

Tradiții și superstiții în luna Aprilie

Românii au foarte multe tradiții și superstiții în această perioadă, iar foarte multe sunt legate de Paște. În Sâmbăta Mare, majoritatea gospodinelor fac pască. Tradiția spune că dacă ai pomi fructiferi fără rod, atunci când faci aluatul de pască, trebuie să îți ştergi mâinile de aluat pe scoarţa acelor pomi. De asemenea, există o superstiţie potrivit căreia, cine cade sau se împiedică, atunci când merge la slujba de Înviere, îi va merge rău tot anul.

Totodată, se mai spune că cine se naşte în ziua de Paşte, mai ales când se trage clopotul prima dată la biserică, va fi norocos toată viaţa. Bătrânii spun că cine moare de Paşti, în Săptămâna Luminată sau chiar între Înviere şi Înălţare, ajunge în Rai, căci păcatele îi vor fi iertate şi, aşa cum arată şi uşa deschisă din mijlocul altarului, uşile Raiului sunt deschise.

Mai mult, de paște se spune că este bine să arunci cojile de ouă roșii pe o apă curgătoare. Tradiția spune că ele ajung la Blajini şi astfel ei îşi dau seama că a venit Paştele. Nu e bine să iei sare cu mâna din solniţa de Paşte, căci îţi vor transpira mâinile tot anul.

Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii, sărbătoare care se prăznuiește în prima vineri după Paşti, se ţine pentru mântuirea sufletelor. Bătrânii spun că din lacrimile Maicii Domnului picate pe pământ, au ieşit în mai toate părţile, izvoare tămăduitoare, făcătoare de minuni şi cine s-ar spăla în aceste izvoare, mai cu seamă în această zi, se vindecă de orice boală ar fi cuprins. Această zi „se ţine” (adică nu se lucrează) pentru: bogăţie şi belşug, pentru spor în gospodărie, pentru leac de boală; pentru rodul vitelor, acestea se udă, dar şi ca să nu bată piatra.

Paştele Blajinilor sau Paștele morţilor este marcat prima zi de Luni după Pasti. În această zi gospodinele fac diverse bucate pe care le împart, cu credinţa că morţii numai în această zi sunt liberi şi pot gusta din mâncarea preparată. Se ţine ca să mănânce şi morţii cărora nu li s-au făcut pomeni. Nu se lucrează în această zi la câmp, că e rău de vifor şi trăsnet; femeile nu ţes şi nu cos. Superstiţia spune că cine ară în ziua de Paştele Blajinilor, va vedea boii săi morţi; femeile o ţin ca să nu aibă vise rele şi ameţeli; dacă lucrezi este primejdie de foc.

În noaptea de 21/22 aprilie este marcată noaptea Buciumului. Tradiția spune că în această noapte ursitoarele suflă în bucium şi aduc noroc la casa omului. În această noapte, vrăjitoarele ies dezbrăcate, doar cu un test (cuptor de lut pentru copt) pe cap, pentru a lua sporul bucatelor, pe umăr cu unelte agricole pentru a lua sporul holdelor, în mână cu o găleată pentru a lua sporul laptelui; în spate iau un sul spre a lua sporul ţesătoarelor. Pentru a se apăra de farmece, sătenii suflă în bucium.

Românii au și alte tradiții și superstiții în luna aprilie. Spre exemplu, foarte mulți oameni păstrează și acum mănicătoarea o plantă, despre care se spune în popor că este „propteaua” Sfântului Gheorghe. Bătrânii spun că cine o mănâncă are spor la lucru, cine se spală cu fiertura ei, devine harnic.

Citește și Calendar ortodox aprilie 2023. Cele mai mari sărbători religioase ale acestei luni