Tragedia de la Colectiv: Au murit ţinându-se de mână în toaleta clubului

Le-a prins moartea tinandu-se de mana. Erau atat de bune prietene incat cei care le stiau le vedeau mereu impreuna. Fete tinere, cu carte si cu un drum frumos inainte.

02 nov. 2015, 04:43
Tragedia de la Colectiv: Au murit ţinându-se de mână în toaleta clubului

Diana Enache si Carmen Oprita sunt doua dintre victimele pentru care sfarsitul a fost unul cu adevarat de cosmar. Vineri noaptea, n-au reusit sa treaca prin bariera de foc.

Poezie CUTREMURĂTOARE a unei tinere rănite în incendiul de la Colectiv

Diana Enache avea doar 25 de ani. Cand au gasit-o se tinea de mana cu prietena ei, Carmen Irina Oprita, cu un an mai mica. N-au mai avut cand sa fuga. Incendiul le-a prins in toaleta clubului. Fumul gros si caldura infernala le-au ucis. Cele doua fete erau colege de apartament si au mers impreuna la concertul rock din clubul Colectiv.

SFÂŞIETOR. Mesajul unei mame care şi-a pierdut FIICA după tragedia din Colectiv. „Unde a fost Dumnezeu?”

Sambata, Diana si Carmen erau date disparute. Cunoscutii le-au cautat in toate spitale si au cerut innebuniti ajutorul pe Facebook. Inca sperau ca sunt bine undeva. Insa orice speranta s-a spulberat. Nu apareau pe listele de la camera de garda. Erau pe cea de la medicina legala.

Medic, postare ŞOCANTĂ pe Facebook: Fac parte din gaşca şpăgarilor…Ne ia dracu pe toţi la o calamitate

Duminica, familiile lor au fost supuse unei suferinte dincolo de cuvinte. Si asa strivite de durere au fost nevoie sa priveasca trupurile arse si se le recunoasca. Anchetatorii nu au putut stabili dinainte identitatile, pentru ca tinerele nu aveau acte. Diana va fi dusa la Campulung Muscel, iar Carmen, alintata de prieteni Karina, la Campina. Ambele se mutasera la Bucuresti ca sa studieze la cibernetica. Parintii o vor inmormanta pe Diana, in rochie de mireasa. 

Mărturii din Infern: Dădeau din mâini ca nişte spasme, pe cei care nu aveau puls îi împingeam într-o parte… 

Noi mărturii CUTREMURĂTOARE: „I se topiseră buzele…Rămâneam cu pielea ei în mână, dar eram singura speranţă”