Trecerea la euro aduce scumpiri ale produselor de bază. Autoritățile spun că este vorba doar de speculă

Se schimbă banii, bulgarii trec la euro. O inspecție efectuată de Agenția Națională de Venituri (ANV) din Bulgaria a constatat că prețurile produselor alimentare de bază – așa-numitul „coș mic de consum” – au crescut semnificativ în doar două săptămâni, scrie Novinite. În perioada 3-17 iunie, toate cele 14 categorii de bunuri de bază monitorizate de agenție au înregistrat creșteri de preț, unele dintre ele fiind semnificative. Verificările au fost efectuate în peste 150 de magazine din peste 30 de orașe, incluzând nu numai marile lanțuri de supermarketuri, ci și magazinele mici, locale. Circa 800 de angajați ai ANV, fiscul bulgar, au fost implicați în operațiune.

Printre cele mai frapante constatări s-a numărat o creștere de 40% a prețului sticlelor de apă minerală de 1,5 litri, vândute de două companii în diverse lanțuri.

Directorul agenției fiscale, Rumen Spetsov, care a vorbit despre rezultate într-un interviu acordat bTV, a menționat că încă nu este clar dacă companiile în cauză au aceeași structură de proprietate. El a adăugat că agenția nu se grăbește să atribuie vina, deoarece prețurile mai mari ar putea fi cauzate de creșterea costurilor de livrare, mai degrabă decât de manipularea comerțului cu amănuntul. Cu toate acestea, în prezent se desfășoară o anchetă suplimentară privind facturile, cheltuielile și lanțurile de aprovizionare pentru a determina dacă creșterile sunt justificate.

În afară de apa minerală, agenția a înregistrat o creștere de 25% a prețului unui anumit tip de brânză și creșteri mai modeste – începând de la 5% – la toate celelalte produse de bază monitorizate. Acestea includ pâinea, carnea tocată și proaspătă, ouăle, uleiul, iaurtul și laptele proaspăt. Potrivit lui Spetsov, nicio categorie nu a rămas neafectată. Șeful ANV a emis un avertisment dur producătorilor și comercianților, îndemnându-i să reducă prețurile la nivelul din 3 iunie și promițând o intervenție puternică a statului în cazurile în care se detectează speculații.

Alte articole

Românii preferă titurile de stat Fidelis în euro. Până când se mai poate subscrie la această emisiune

Se schimbă banii. Trecerea la euro aduce scumpiri în lanţ, ce măsuri iau autorităţile

„Nu vorbim aici despre inflație, ci despre speculații – o încercare de a profita de trecerea la euro”, a declarat Spetsov. El a recunoscut neîncrederea publicului în datele oficiale privind inflația și a subliniat că rolul statului este de a exercita presiune și de a impune corectarea pieței acolo unde este necesar. El a avertizat că, dacă au existat îndoieli cu privire la capacitatea statului de a impune controlul, operațiunea în curs ar trebui să le risipească. „Da, temerile sunt justificate”, a spus el, referindu-se la îngrijorările privind creșterea prețurilor înainte de intrarea Bulgariei în zona euro.

Inspecția ANV a fost lansată la scurt timp după ce Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au publicat rapoarte pozitive privind progresul Bulgariei în materie de convergență, reaprinzând vigilența publică și instituțională în ceea ce privește posibilele abuzuri de piață. Spetsov a confirmat, de asemenea, că Fiscul bulgar colaborează cu Comisia pentru Protecția Concurenței (CPC) și Comisia pentru Protecția Consumatorilor pentru a combate potențialele speculații cu prețurile în perioada premergătoare adoptării euro.

Agenția fiscală nu a publicat încă rezultate detaliate pe lanțuri sau produse, dar promite că o va face. Spetsov a promis că, dacă vor apărea dovezi de comportament cartel, le va raporta direct CPC. Între timp, el a menționat că impactul financiar al creșterii prețurilor s-a resimțit deja în alte domenii, înregistrându-se recent o creștere de 43% a cifrei de afaceri a caselor de schimb valutar, ceea ce sugerează că anxietatea consumatorilor cu privire la trecerea la euro ar putea determina comportamente pe mai multe fronturi.

În concluziile sale, Spetsov a reiterat că statul este pregătit să acționeze în mod decisiv și transparent împotriva oricăror creșteri nejustificate de prețuri. „Vor urma măsuri stricte de control”, a spus el, clarificând faptul că autoritățile urmăresc îndeaproape piața.

Se schimbă banii. Decizia a fost luată, populaţia este panicată de efectele imediate, deşi vor primi leafa în euro

Se schimbă banii la vecini bulgari. Pentru mulți, schimbarea va însemna mai mult decât o simplă tranziție financiară – va marca un moment de nesiguranță legat de viața de zi cu zi și de stabilitatea economică.

Pe marginea unui drum dintr-un sat bulgăresc, Doroteya Kanavrova, o mică cultivatoare de legume, își exprimă clar îndoielile față de această schimbare. Ea se teme că trecerea la euro va duce la scumpirea inputurilor agricole, în special a îngrășămintelor, ceea ce va afecta direct costurile fermei sale modeste.

Bulgaria are o istorie complicată în ceea ce privește stabilitatea economică. La aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor se situează încă sub media comunitară.

Se schimba banii. După trecerea la euro, dubla afişare a preţurilor se va face până la finalul anului 2026

Moneda națională, leva, care este legată de aproape trei decenii printr-un consiliu monetar de marca germană și apoi de euro, reprezintă pentru mulți bulgari un simbol al securității în fața trecutului turbulent marcat de crize financiare și falimente bancare.

Cu toate acestea, opinia publică este divizată. Sondajele indică faptul că bulgarii sunt mai sceptici față de adoptarea euro decât media europeană, iar protestele organizate de grupări de extremă dreapta au mobilizat mii de oameni pentru a-și exprima opoziția.

O parte semnificativă a populației, în special pensionarii și persoanele cu venituri mici, se tem de o creștere rapidă a prețurilor după schimbarea monedei.

În paralel, oficialii și analiștii economici subliniază avantajele pe termen lung ale aderării la zona euro, cum ar fi accesul facilitat la investiții și reducerea costurilor de finanțare.

Totuși, există voci precum fostul ministru de Finanțe Svetoslav Gavriyski, care consideră că este inevitabil ca Bulgaria să renunțe la consiliul monetar pentru a se integra pe deplin în economia europeană, dezmințind temerile privind o inflație masivă drept „zvonuri nefondate”.

„Oamenii care s-au obişnuit cu consiliul monetar timp de 28 de ani sunt îngrijoraţi acum ce se va întâmpla fără el”, spune Svetoslav Gavriyski, fostul ministru de Finanţe care a pregătit Bulgaria pentru consiliul monetar în 1997. Acesta a dezminţit temerile referitoare la inflaţie drept „zvonuri stupide”.

„O ţară trebuie să iasă, mai devreme sau mai târziu, de sub consiliul monetar pentru a deveni o ţară normală”, spune Gavriyski. Contextul regional oferă un tablou contrastant: țări precum Polonia, România, Cehia sau Ungaria au ales să amâne adoptarea monedei euro, invocând preocupări legate de inflație și suveranitate monetară. Guvernatorul băncii centrale cehe a evidențiat recent avantajele menținerii unei monede naționale în gestionarea provocărilor economice.

Realitățile cotidiene ale bulgarilor și preferințele monetare
Pentru Doroteya și mulți ca ea, moneda locală rămâne o ancoră de stabilitate, iar schimbarea este privită cu neîncredere. Ea preferă chiar să accepte lei românești de la turiștii care îi vizitează taraba, în locul unei monede euro pe care o consideră o necunoscută costisitoare.

„Marile firme sunt bogate, ele îşi permit. Noi ne descurcăm greu cu leva, vom fi într-o situaţie şi mai rea cu euro”, spune Kanavrova. Chiar dacă încrederea în Uniunea Europeană este relativ ridicată în rândul bulgarilor, acest sprijin nu se traduce automat în acceptarea fără rezerve a adoptării monedei unice. Un deficit major în comunicarea guvernamentală și în campaniile de informare lasă mult spațiu pentru neînțelegeri și temeri, facilitând ascensiunea mesajelor populiste care mobilizează împotriva schimbării.

Se schimbă banii. Peste 46% dintre bulgari și 66% dintre întreprinderi susțin aderarea la zona euro, arată sondajele

Atitudinea publicului și a întreprinderilor față de adoptarea monedei euro de către Bulgaria a fost prezentată în detaliu în cadrul unei ședințe de informare găzduite de Ministerul de Finanțe, unde sociologul Boryana Dimitrova de la Alpha Research a prezentat rezultatele a două sondaje reprezentative la nivel național, scrie Novinite.

Studiile, realizate în aprilie și mai 2025, relevă o societate care rămâne divizată cu privire la această chestiune – cu o puternică diferență între generații și profesii – în timp ce țara se apropie de aderarea la zona euro.

Conform celor mai recente date, 46,5% dintre cetățenii bulgari afirmă că susțin în totalitate sau în mare parte aderarea țării la zona euro, în timp ce 46,8% se opun în totalitate sau în mare parte. Alți 6,7% declară că nu sunt în măsură să se pronunțe. Sprijinul în rândul întreprinderilor este semnificativ mai mare – 66,3% dintre întreprinderi aprobă adoptarea monedei euro, față de 33,6% care se opun și doar 0,1% care nu au nicio opinie.

Sondajele au explorat, de asemenea, atitudini mai largi față de integrarea europeană. Puțin peste 56% dintre cetățeni cred că Bulgaria ar trebui să continue să își aprofundeze legăturile cu UE. În rândul respondenților din mediul de afaceri, această cifră este chiar mai mare, de 64,3%.

Ministrul Finanțelor, Temenuzhka Petkova, a subliniat că Bulgaria a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderarea la zona euro, astfel cum au fost confirmate în rapoartele de convergență emise de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană la 4 iunie. Ea și-a exprimat încrederea că Consiliul UE va aproba aderarea Bulgariei la 8 iulie: „Sperăm că procesul de aderare va decurge fără probleme și va risipi îngrijorările publicului”, a declarat ea reporterilor.

Sondajul a examinat, de asemenea, percepțiile privind impactul economic preconizat al monedei euro. Pe termen scurt, 35% dintre cetățeni cred că efectele vor fi pozitive, în timp ce 55,9% anticipează consecințe negative. Un mic segment – 9,1% – afirmă că nu poate evalua impactul. În rândul întreprinderilor, 53,2% se așteaptă la beneficii pe termen scurt, în timp ce 39,4% prevăd provocări și 7,4% sunt indeciși.

Privind mai departe, așteptările publicului se îmbunătățesc. Aproape jumătate dintre respondenți – 48% – cred că euro va aduce beneficii pe termen lung, în timp ce 39,1% cred contrariul. Restul de 12,9% nu sunt siguri. În rândul liderilor de afaceri, optimismul pe termen lung este mai pronunțat: 60,5% prevăd efecte pozitive, 35,1% prevăd rezultate negative, iar 4,4% sunt indeciși.

Dimitrova a observat că temerile pe termen scurt sunt determinate în mare parte de anxietatea economică, alimentată în parte de dezinformare și de o lipsă generală de cunoștințe. Unele îngrijorări, a spus ea, s-au intensificat în urma unei declarații recente a președintelui, care a amplificat ezitările publicului.

Întrebați despre beneficiile specifice, 61,1% dintre cetățeni au evidențiat ușurința de a călători și de a efectua plăți transfrontaliere. Alții au menționat eliminarea pierderilor de schimb valutar (44,3%), îmbunătățirea comerțului cu alte națiuni UE (33,8%) și faptul că banii din conturile bancare vor fi convertiți automat în euro (21,8%). Cu toate acestea, doar 19,3% păreau să fie pe deplin conștienți de faptul că conversiile bancare vor fi gratuite, indicând ceea ce sociologul a descris drept un nivel scăzut de conștientizare a publicului cu privire la aspectele-cheie ale tranziției.

Întreprinderile au identificat mai multe avantaje anticipate: reducerea costurilor de tranzacționare (39,2%), creșterea interesului pentru investițiile străine (38%), îmbunătățirea competitivității (28,8%), facilitarea colaborării cu partenerii internaționali (26,8%) și posibila reducere a ratelor dobânzilor la credite (de asemenea, 26,8%).

Cetățenii au împărtășit, de asemenea, o serie de așteptări negative. Peste 65% anticipează o creștere a prețurilor, în timp ce 59,4% se tem de o creștere a inflației. Mai mult de jumătate (55,9%) sunt îngrijorați de posibilitatea fraudei sau a manipulării prețurilor, iar 48% cred că oamenii vor avea dificultăți în a se adapta la noua monedă. Aproximativ 39,3% și-au exprimat temerile legate de scăderea salariilor sau a pensiilor.

Din perspectiva întreprinderilor, preocupările includ creșterea costurilor bunurilor (42,8%), cheltuieli mai mari cu forța de muncă (38%), materii prime mai scumpe (35,4%) și provocări semnificative pentru întreprinderile mici – în special pentru microîntreprinderi – 30,4% exprimându-și îndoiala cu privire la capacitatea lor de a se adapta la euro.

Datele demografice oferă o imagine mai clară a diferențelor. Persoanele tinere și de vârstă mijlocie, inclusiv cele care locuiesc nu numai în Sofia, ci și în centrele regionale, precum și persoanele angajate în sectoare dinamice, sunt cele mai favorabile adoptării euro. Opoziția este mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă, în special al celor care locuiesc singure, al persoanelor cu handicap și al persoanelor de vârstă mijlocie cu studii secundare, multe dintre acestea fiind utilizatori activi ai rețelelor sociale și expuse dezinformării online.

Microîntreprinderile, în special, par a fi cei mai sceptici actori economici. Alte cifre subliniază prezența euro în viața de zi cu zi. Peste jumătate – 51,2% – dintre bulgari afirmă că au folosit euro în ultimul an, în timp ce 67% dintre întreprinderi declară că utilizează moneda euro în tranzacțiile cu partenerii și clienții. Întrebați în ce monedă ar lista vânzările de proprietăți sau vehicule, 51,6% dintre cetățeni au răspuns „în euro”.

Dintre cei care au călătorit în țările UE, 69% au declarat că sunt de părere că oamenii din zona euro se bucură de un nivel de trai mai bun, un sentiment remarcat de Dimitrova.

Ministrul de finanțe a reiterat faptul că nicio leva nu se va pierde în timpul tranziției. „BNB va converti fiecare leva în euro la cursul de schimb oficial, fără limită de timp”, a spus ea. Pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să se adapteze, sunt planificate peste 100 de evenimente de informare în întreaga țară până la sfârșitul anului. Guvernul a semnat, de asemenea, memorandumuri cu organizațiile patronale și sindicale pentru a sprijini o tranziție juridică și practică fără probleme în temeiul legii privind adoptarea monedei euro.

Studiile sociologice au fost comandate de Ministerul de Finanțe și realizate de Alpha Research în perioada 8-16 aprilie și 22-28 mai. Sondajele au inclus 1.200 de cetățeni cu vârsta de peste 16 ani, intervievați la domiciliu prin intermediul tabletei, și 500 de proprietari de întreprinderi sau manageri de rang înalt responsabili de strategia companiei.

Urmarește RomaniaTV.net și pe