Trei sferturi dintre femei sunt frustrate pentru că munca lor este subapreciată comparativ cu cea a bărbaţilor

Trei sferturi dintre femei consideră că s-au găsit cel puţin o dată de-a lungul carierei în situaţia în care munca depusă de colegii de sex opus a fost mai apreciată de şefi, chiar dacă a fost la fel sau chiar mai slabă decât cea făcută de o femeie, arată rezultatele unui sondaj realizat de o platformă de recrutare online.

07 mart. 2019, 10:16
Trei sferturi dintre femei sunt frustrate pentru că munca lor este subapreciată comparativ cu cea a bărbaţilor

Totodată, aproape jumătate dintre respondente cred că o femeie trebuie să muncească mai mult decât un bărbat aflat pe o poziţie similară, pentru a fi apreciată de şefi.

Mai mult, aproape trei din cinci consideră că au avut dificultăţi profesionale prin prisma faptului că sunt femei, precum ratarea jobului dorit (15,3% dintre răspunsuri), ori accesul mai dificil la un job decât pentru un candidat de sex opus (21,3% dintre răspunsuri). De asemenea, două din cinci femei spun că accesul lor la o funcţie mai bună sau la promovare în companie a fost mai dificil, în timp ce 18% consideră că şefii le-au impus standarde mai ridicate de performanţă decât unui coleg de sex opus aflat pe o poziţie similară, potrivit Agerpres.

Abordarea diferită a angajatorului porneşte încă de la etapă de recrutare, se arată în sondajul realizat de BestJobs. Astfel, trei din zece femei au fost întrebate la interviu dacă au copii sau au în plan ca în viitorul apropiat să aibă copii, considerând că răspunsul lor va avea o influenţă asupra deciziei de recrutare. Cea mai comună întrebare a fost, pentru şase din zece femei, dacă sunt dispuse să lucreze peste program.

Pe de altă parte, decizia de a avea un copil afectează într-o mare măsură capacitatea unei angajate de a lucra în afară orelor de program. O treime dintre mamele care au răspuns la sondajul au declarat că la locul de muncă sunt percepute că fiind mai puţin dispuse să stea peste program, ori chiar mai puţin implicate şi responsabile la locul de muncă (4,25% din cazuri), potrivit Agerpres.

Totuşi, 15% afirmă că sunt percepute că fiind mai implicate şi mai responsabile, iar circa 30% nu au simţit o schimbare de atitudine din partea colegilor/şefilor din aceste puncte de vedere.

Femeile care au devenit mame au resimţit însă alte efecte negative pe plan profesional de-a lungul carierei. Astfel, două din cinci respondente care au afirmat că au copii minori consideră că ascensiunea lor profesională a fost îngreunată. În primul rând, cea mai importantă consecinţă a fost resimţită asupra nivelului salarial, jumătate dintre ele declarând că au fost afectate la acest capitol.

Astfel, 11,5% dintre angajatele care au copii cred că salariul actual ar fi fost cu până la 20% mai mare, în timp ce un sfert dintre ele consideră că ar fi putut câştiga cel puţin cu 20% mai mult. Celelalte nu au putut face o estimare, potrivit Agerpres.

Există şi cazuri în care femeile care s-au întors din concediul de creştere a copilului au fost retrogradate pe o poziţie inferioară (16%), şi-au pierdut slujba în primul an de la reîntoarcerea la muncă (6,9%) sau li s-a redus salariul (5,34%).

Un alt element care îngreunează activitatea profesională a femeilor îl reprezintă treburile casnice, precum îngrijirea locuinţei sau a copiilor, după serviciu. În proporţie covârşitoare (63,3% din total respondente), femeile spun că ele realizează cea mai mare parte a acestor sarcini şi doar un sfert dintre respondente au declarat că împart sarcinile în mod egal cu partenerul, în timp ce abia 3% au afirmat că partenerul este cel care se ocupă cel mai mult de activităţile casnice, potrivit Agerpres.

Consecinţa directă este că 58% dintre respondente au spus că sunt mai obosite, aşadar trebuie să depună mai mult efort la job, iar mai puţin de o treime au afirmat că nu sunt afectate, fiindcă au timp suficient pentru odihnă. Totodată, trei din cinci femei susţin că firma pentru care lucrează nu le asigură un echilibru între locul de muncă şi viaţa personală.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 12-28 februarie, pe un eşantion de 1.024 utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban din România.