Mănăstiri din Dobrogea. Dobrogea înseamnă, fără doar şi poate, mai mult decât Delta Dunării. Această regiune mai înseamnă spiritualitate, căci este locul în care creştinismul a fost propovăduit încă din secolul I d. H. de către Sf. Apostol Andrei.

Dacă ajungi în Dobrogea, nu rata triunghiul format din Mănăstirile Saon – Celic-Dere – Cocoș.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Florii 2024. Care sunt tradițiile și superstițiile de care ...

„Există aici lacul Saon pe malul căruia se află mănăstirea cu acelaşi nume, dar şi celelalte mănăstiri sunt de o frumuseţe extraordinară pentru că se află în mijlocul pădurii. Toate au punctaj de 10. Mulţi turişti iau ca reper doar Delta Dunării şi uită să mai treacă şi prin această zonă, să vadă cu adevărat ce înseamnă munţii Măcinului cu frumuseţile deosebite de acolo. Invit pe toţi cei care vor să-şi petreacă timpul în judeţul Tulcea să nu uite de cele trei mănăstiri. Merită!” recomandă preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu.

Mănăstiri din Dobrogea: Mănăstirea Saon adăposteşte bucăţi din lemnul Sfintei Cruci

Lăcaşurile de rugăciune dobrogene sunt renumite pentru răspândirea credinţei şi în celelalte zone ale ţării.

„O plimbare până la Mănăstirea Saon este o incursiune într-o lume tradiţională şi pitorească, în care viața spirituală și-a făcut cuib în mijlocul naturii sălbatice a Deltei„, se arată în prezentarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Tulcea.

Mănăstirea Saon se află la o distanţă de 11 kilometri spre Niculiţel, din localitatea Tulcea. Drumul, printre dealuri cu vii, duce către o frumoasă esplanadă. Lăcaşul de cult a fost ridicat sub stăpânirea otomană în anul 1846, prin plecarea unor călugări de la Mănăstirea Celic-Dere. Cei veniţi la Saon au ridicat aici câteva chilii din chirpici şi un Paraclis ca metoc al Mănăstirii Celic-Dere, potrivit dcnews.ro

În interiorul mănăstirii, poate fi admirată pictura de pe bolta sfântului altar, de pe bolta mare și din pronaos, executată de părintele Sofian. dar deoarece părintele a ajuns mai târziu stareț la Mănăstirea Antim din București, nu a reușit să finalizeze împodobirea bisericii mari, ulterior fiind arestat.

Mănăstirea Saon adăposteşte părticele din Moaștele Sfinților Vichente, Maxim Grecul, Inochentie mitropolitul, Epictet preotul și Astion monahul, racla cu sfintele rămăşiţe fiind tot timpul expusă închinării pelerinilor. Tot aici, credincioşii pot vedea bucăți din veșmintele care au aparținut Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Cuvioasei Parascheva și Sfântului Grigorie Decapolitul, dar şi o bucățică din lemnul Sfintei Cruci.

Citeste si VIDEO. Minune la Mănăstirea Pogleţ din Bacău. Ce s-a întâmplat în timp ce oamenii se rugau pentru ploaie

Mănăstiri din Dobrogea: Mănăstirea Celic-Dere adăposteşte Icoana Mântuitorului care se curăță singură

Mănăstirea şi-a luat numele de la pârâul Celic-Dere (în limba turcă, celik dere se traduce prin „pârâiașul de oțel”). Lăcaşul de cult se află la 25 de kilometri sud-vest de Tulcea și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea-Constanța, în raza comunei Frecăței.

Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1835 de călugări români și doi călugări ruși reveniți de la Muntele Athos, arhimandritul Athanasie Lisifenco, considerat principalul ctitor, și schimonahul Paisie, potrivit Wikipedia. Zece ani mai târziu, mănăstirea de călugări s-a transformat în mănăstire de maici aduse din Basarabia. Monahii au fost strămutați lângă balta Saon, unde și-au construit o bisericuță și câteva chilii, adică viitoarea Mănăstire Saon.

În paraclisul mănăstirii, lângă altar, se găsește icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc. Măicuţele dau mărturie că această icoană a vorbit de două ori şi că a plâns. În Biserica Mare a Mănăstirii Celic – Dere se află Icoana Mântuitorului Iisus Hristos „care se curăță singură”, cunoscută sub numele de „Icoana soldatului”.

Mănăstirea Celic-Dere din judeţul Tulcea este monument istoric, iar în ansamblul acestuia intră şi moara de vânt situată în imediata apropiere.

Citeste si Cum arată clădirea ridicată de Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop. Seamănă cu un OZN şi este unică în România

Mănăstiri din Dobrogea: Mănăstirea Cocoş adăposteşte osemintele făcătoare de minuni a patru sfinţi martiri

Mănăstirea Cocoş este situată în județul Tulcea, la 6 kilometri de comuna Niculițel. Lăcaşul de cult se află la poalele dealului Cocoșului, înconjurat cu păduri de tei.

Legenda spune că pe dealul respectiv, s-ar fi auzit, cândva, un cântat de cocoș și o bătaie de toacă, de aici venindu-i și numele, potrivit romanianmonasteries.org. Zona mirifică ar fi atras trei călugări, Visarion Făgărăşanu, Gherontie și Isaia, care, în anul 1833, mergeau spre Muntele Athos. Ei au cumpărat pământul de la o localnică și, cu încuviințarea administrației locale musulmane, au ridicat un lăcaș de cult din nuiele și lut.

În 1841, Mănăstirea Cocoș a intrat în evidența Imperiului Otoman, fiind recunoscută drept centrul spiritual al românilor din Dobrogea. Abia în 1853 s-a pus temelia unei noi biserici, construită din piatră, alături de cea din nuiele și lut. Apoi, prin 1870 s-a construit o clopotniță de 30 de metri înălțime și chiliile din partea de vest.

În 1911, nemaiputând fi consolidate, cele două lăcașe de cult au fost demolate și s-a demarat construcția unei alte biserici mari, care a fost terminată doi ani mai târziu, fiind pictată în stil neo-bizantin.

O descoperire importantă a fost făcută din întâmplare în 1971. În urmă unei ploi torențiale, pe o uliță a comunei Niculițel a fost scoasă la suprafață cupola unei cripte în care s-au descoperit osemintele a patru martiri: Zotic, Attal, Kamasie și Filip, care au trăit în perioada marii persecuții a lui Dioclețian. Moaștele au fost depuse în Biserica Mănăstirii, unde mii de pelerini vin anual să se închine, în special în ziua de 4 iunie când sunt prăznuiţi cei patru sfinți.

FOTO: trecator.ro