Preşedintele SUA Donald Trump a declarat duminică faptul că liderii iranieni – care se confruntă în prezent cu proteste soldate cu victime şi cu tensiuni cu Statele Unite – l-au sunat sâmbătă pentru a negocia, relatează CNN. De asemenea, Trump spune că administraţia analizează diferite opţiuni pentru a răspunde protestelor din Iran.
„Au sunat ieri”, a spus Trump. „Iranul a sunat pentru a negocia.” „Liderii Iranului vor să negocieze”, a continuat el. „Cred că s-au săturat să fie bătuţi de Statele Unite. Iranul vrea să negocieze cu noi.”
Declaraţiile lui Trump vin la câteva zile după ce preşedintele le-a spus reporterilor că, dacă Teheranul va recurge la violenţe grave împotriva protestatarilor, SUA se vor „implica”.
De asemenea, peşedintele Donald Trump a mai afirmat că administraţia sa monitorizează protestele din Iran şi continuă să evalueze posibile opţiuni militare.
„Par să existe oameni ucişi care nu ar fi trebuit să fie ucişi. Aceştia sunt violenţi, dacă îi putem numi lideri. Nu ştiu dacă liderii lor sunt corecţi; ei guvernează prin violenţă, dar analizăm situaţia foarte serios”, le-a spus Trump reporterilor.
„Armata analizează situaţia, iar noi luăm în calcul opţiuni foarte puternice. Vom lua o decizie.”
CNN a relatat anterior că Trump analizează o serie de posibile opţiuni militare în Iran şi că, în ultimele zile, a fost informat cu privire la diferite planuri de intervenţie.
Trump a mai spus că administraţia sa ar putea discuta cu Elon Musk despre posibilitatea de a oferi iranienilor acces la Starlink, serviciul de internet prin satelit al miliardarului.
Întrebat cum ar reacţiona Statele Unite dacă Iranul ar lovi baze militare americane, Trump a răspuns: „Îi vom lovi la niveluri la care nu au mai fost loviţi niciodată.”
CNN a relatat anterior că există îngrijorări în interiorul administraţiei că loviturile militare ar putea avea efect invers şi ar putea submina protestele. Oficialii au spus că există temeri că astfel de lovituri ar putea avea efectul neintenţionat de a mobiliza populaţia iraniană în sprijinul guvernului sau de a determina Iranul să riposteze cu forţă militară.
Demonstrațiile, declanșate la finalul lunii decembrie pe fondul prăbușirii monedei naționale, rialul, au intrat în a treia săptămână și reprezintă cea mai serioasă provocare la adresa regimului de la Teheran din ultimii ani.
Organizația pentru drepturile omului a anunțat că cel puțin 544 de persoane au murit în urma protestelor violente, față de 116 raportate cu o zi înainte. Alte 579 de decese sunt încă în curs de verificare, ceea ce ar putea ridica bilanțul total la peste 1.100 de victime. De asemenea, peste 10.600 de persoane au fost arestate și transferate în penitenciare.
Potrivit aceleiași surse, majoritatea victimelor din protestele violente din Iran au fost ucise cu muniție reală sau gloanțe de tip pellet, multe dintre focuri fiind trase de la mică distanță. Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu zeci de saci mortuari la un institut medico-legal din Teheran, susținând că victimele ar fi fost ucise de „teroriști înarmați”.
În paralel, rudele victimelor s-au adunat în fața centrului medico-legal Kahrizak pentru a-și identifica apropiații decedați, în timp ce autoritățile mențin un blackout informațional în toate cele 31 de provincii ale țării.
În contextul escaladării protestelor, președintele american Donald Trump a declarat că ia în calcul „opțiuni foarte puternice” și că armata SUA analizează situația. El a avertizat că orice represalii din partea Teheranului vor fi întâmpinate cu lovituri „la niveluri nemaiîntâlnite”.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat situația cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar potrivit Reuters, cei doi ar fi abordat inclusiv posibilitatea unei intervenții americane. Israelul se află în stare de alertă, temându-se de o eventuală escaladare regională.
În replică, președintele parlamentului iranian, Mohammad Baagher Qalibaf, a avertizat că bazele americane și teritoriul israelian vor deveni „ținte legitime” în cazul unei intervenții militare. Declarațiile au fost însoțite de scandări „Moarte Americii” în parlamentul de la Teheran.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că este dispus să asculte nemulțumirile populației și să rezolve problemele economice, însă a acuzat „teroriști” susținuți din exterior de violențe și distrugeri. El a îndemnat populația să se distanțeze de „instigatori” și „grupări violente”.

Ilustrația este însoțită de mesajul „și acesta va fi înlăturat”, o aluzie directă la soarta liderilor considerați tirani de-a lungul istoriei.
Potrivit CNN, imaginea îl prezintă pe Donald Trump sub forma unui sicriu de piatră, decorat cu hieroglife, amplasat într-un mormânt funerar. Drapelul SUA și Marele Sigiliu al Statelor Unite sunt sculptate pe sarcofag, care apare crăpat și în curs de distrugere. Deasupra desenului este menționat textul „Ca faraonul”, sugerând o paralelă între liderul american și conducătorii despotici din Antichitate.
În postarea care însoțește caricatura, Khamenei face referire la personaje istorice și biblice precum faraonii Egiptului antic și Nimrod, figură menționată în Cartea Genezei. De asemenea, sunt amintiți Reza Khan și Mohammad Reza, primul și al doilea șah ai Iranului din dinastia Pahlavi. Mesajul sugerează că acești lideri au fost „răsturnați atunci când se aflau la apogeul mândriei lor”, iar aceeași soartă l-ar aștepta și pe Donald Trump.
Război în Ucraina. Explozii şi incendii la Kiev, Rusia a bombardat masiv toată noaptea
„Acest individ care stă acolo în aroganță și mândrie și judecă întreaga lume ar trebui să știe și el că, de obicei, tiranii și oamenii aroganți ai lumii […] au fost înlăturați atunci când se aflau la apogeul mândriei lor; și acesta va fi înlăturat”, se arată în mesajul postat pe contul oficial al liderului iranian.
Deși nu a existat o reacție oficială imediată din partea Casei Albe, gestul a fost interpretat de observatori internaționali ca o escaladare a retoricii politice și o provocare directă la adresa leadershipului american.
Experți în relații internaționale subliniază că utilizarea simbolisticii istorice și religioase este frecventă în discursul liderului suprem iranian, fiind destinată să transmită mesaje puternice fără a recurge la declarații explicite de amenințare. Totuși, caricatura a fost catalogată de unii comentatori drept ofensatoare și inflamatoare, în contextul deja fragil al relațiilor dintre cele două state.
Planul lui Trump de a prelua Groenlanda, criticat de mai mulți senatori americani: „Ar însemna sfârșitul NATO”
Mai mulți senatori americani au criticat planul lui Trump în privința anexării Groenlandei, subliniind că un astfel de pas ar marca sfârșitul NATO.
Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice.
„Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.
Acesta a subliniat că alte țări membre NATO ar fi obligate să apere Groenlanda într-un asemenea scenariu, iar acest lucru ar pune SUA în conflict cu aliați de lungă durată, precum Marea Britanie și Franța.
Chris Murphy nu este singurul senator american care critică planurile lui Trump în privința Groenlandei. Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”.
„Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură. Vă pot spune că vom forța un vot în Senat împotriva unei acțiuni militare a SUA în Groenlanda sau Danemarca. Dacă va fi nevoie, vom obține un sprijin bipartizan copleșitor, deoarece este o prostie din partea președintelui să sugereze măcar acest lucru”, a afirmat Kaine pentru CBS News.
Un alt senator, Mark Kelly, a avertizat, într-o postare pe X, că Washingtonul „își va pierde aliații” dacă acest plan va fi pus în aplicare.
„Președintele Trump continuă să vorbească despre luarea de măsuri militare împotriva Groenlandei. (…) Adăugați un secretar al apărării necalificat și avem rețeta pentru cea mai mare gafă geopolitică a Statelor Unite din istoria țării noastre. Dacă va lua măsuri agresive împotriva Groenlandei, ne vom pierde aliații. Lumea se va schimba dramatic, iar familiile americane vor fi mai puțin în siguranță”, a spus Kelly pe X.
Planul lui Trump a fost aspru criticat de unii oficiali europeni, inclusiv din Groenlanda și Danemarca.
Săptămâna trecută, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.
Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.
„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus ea. Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.
„Danemarca și Groenlanda, și numai ele, au dreptul să decidă asupra chestiunilor care le privesc”, au afirmat aceștia într-o declarație comună.