Tu ştiai asta? De ce câinii au tot timpul nasul mai rece?

În cadrul unui studiu publicat în jurnalul Scientific Reports, o echipă internaţională de cercetători din Suedia şi Ungaria a descoperit că în cazul unei temperaturi ambientale de 30 de grade Celsius, rhinarium-ul câinelui – vârful nasului – este cu câteva grade mai rece. Pe de altă parte, în cazul în care temperatura exterioară este de 0 grade Celsius, nasul câinelui are în jur de 8 grade Celsius. Cei doi factori ajung să fie egali la o temperatură ambientală de 15 grade Celsius, au concluzionat oamenii de ştiinţă, potrivit Agerpres.

Cercetătorii au bănuit că aceste diferenţe sugerează că vârful nasului are funcţie senzorială, iar ipoteza lor s-a dovedit corectă.

Studiul a demonstrat că nasul unui câine poate detecta deseori surse foarte vagi de căldură – cum ar fi prezenţa unui mamifer de mici dimensiuni – de la o distanţă de un metru şi jumătate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Echipa de specialişti de la Universitatea Lund din Suedia şi de la Universitatea Eotvos Lorand din Ungaria a studiat trei câini – Kevin, Delfi şi Charlie – dresaţi să identifice care dintre două obiecte identice, cu o lăţime de zece centimetri, a fost încălzit până la o temperatură cu 12 grade Celsius mai mare decât cea ambientală.

Alte articole

CNPP: Pensia medie a fost de 2.783 de lei în aprilie 2026. Aproape 400.000 de pensionari primesc pensie de invaliditate

Cât a ajuns să coste un metru pătrat de pământ extravilan lângă București, în 2026. Prețurile în funcție de zonă

”Toţi cei trei câini au reuşit să detecteze stimuli de radiaţii termice slabe în cadrul unor experimente dublu-orb”, se precizează în studiu. ”În plus, am utilizat imagistica prin rezonanţă magnetică asupra a treisprezece câini treji, comparând răspunsurile la stimuli termici cu aproximativ aceeaşi temperatură ca în experimentul comportamental. Stimulul cald a determinat un răspuns neuronal mai mare.

Toţi stimulii de căldură radiantă folosiţi în experimentele noastre erau prea slabi pentru a fi simţiţi de mâna omului, chiar şi de la distanţe foarte mici. Trebuia să atingem suprafeţele pentru a simţi căldura”, au explicat cercetătorii în studiul lor.