Tu ştiai asta? De ce câinii au tot timpul nasul mai rece?

În cadrul unui studiu publicat în jurnalul Scientific Reports, o echipă internaţională de cercetători din Suedia şi Ungaria a descoperit că în cazul unei temperaturi ambientale de 30 de grade Celsius, rhinarium-ul câinelui – vârful nasului – este cu câteva grade mai rece. Pe de altă parte, în cazul în care temperatura exterioară este de 0 grade Celsius, nasul câinelui are în jur de 8 grade Celsius. Cei doi factori ajung să fie egali la o temperatură ambientală de 15 grade Celsius, au concluzionat oamenii de ştiinţă, potrivit Agerpres.

Cercetătorii au bănuit că aceste diferenţe sugerează că vârful nasului are funcţie senzorială, iar ipoteza lor s-a dovedit corectă.

Studiul a demonstrat că nasul unui câine poate detecta deseori surse foarte vagi de căldură – cum ar fi prezenţa unui mamifer de mici dimensiuni – de la o distanţă de un metru şi jumătate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Echipa de specialişti de la Universitatea Lund din Suedia şi de la Universitatea Eotvos Lorand din Ungaria a studiat trei câini – Kevin, Delfi şi Charlie – dresaţi să identifice care dintre două obiecte identice, cu o lăţime de zece centimetri, a fost încălzit până la o temperatură cu 12 grade Celsius mai mare decât cea ambientală.

Alte articole

Maria Zaharova o întreabă pe Maia Sandu dacă „este bine cu capul” și amenință Republica Moldova în privința Transnistriei: „Orice agresiune va primi un răspuns prompt și adecvat”

Operația estetică care a ucis-o! O femeie de 52 de ani și-a pierdut viața într-o clinică fără autorizație

”Toţi cei trei câini au reuşit să detecteze stimuli de radiaţii termice slabe în cadrul unor experimente dublu-orb”, se precizează în studiu. ”În plus, am utilizat imagistica prin rezonanţă magnetică asupra a treisprezece câini treji, comparând răspunsurile la stimuli termici cu aproximativ aceeaşi temperatură ca în experimentul comportamental. Stimulul cald a determinat un răspuns neuronal mai mare.

Toţi stimulii de căldură radiantă folosiţi în experimentele noastre erau prea slabi pentru a fi simţiţi de mâna omului, chiar şi de la distanţe foarte mici. Trebuia să atingem suprafeţele pentru a simţi căldura”, au explicat cercetătorii în studiul lor.