Sistemele de apărare aeriană occidentale recent sosite în ţară vor ajuta Ucraina să facă faţă noii ameninţări reprezentate de rachetele balistice care ar fi fost achiziţionate de Rusia din Iran, iar Kievul ar putea viza distrugerea lor chiar la locul de lansare al acestora, care probabil s-ar afla pe teritoriul rusesc, la distanţă mare de graniţele ucrainene, relatează CNN, care citează declaraţiile unui purtător de cuvânt al forţelor aeriene iraniene .

„Trebuie să fie distruse cumva, probabil de la locul unde sunt lansate. Pentru că nu avem niciun mijloc eficient de combatere a rachetelor balistice, cu excepţia distrugerii lor fizice în etapa de lansare”, a declarat purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat.

Alte Articole

Cristina Spătar, dată afară din casă chiar de Moș Nicolae, ...

Mircea Geoană: Intrarea Ucrainei, Moldovei, Georgiei în UE ...

Incendiu produs într-un spital de lângă Roma. Cel puţin 4 ...

„Cred că atât conducerea militară de vârf, cât şi partenerii noştri lucrează la această problemă, căutând modalităţi eficiente de a contracara aceste noi ameninţări”, a  mai declarat Ihnat.

Oficialul ucrainean a explicat că rachetele iraniene au o rază de acţiune de 300 până la 700 de kilometri, ceea ce, în principiu, nu ar fi nimic nou pentru Ucraina, deoarece rachetele Iskander (de fabricaţie rusă – n.r.) au fost folosite încă din prima zi a războiului.

Ucraina a primit arme sosfisticate, veste proastă pentru Putin: „Vom continua să-i doborâm pe inamicii care ne atacă”

El a mai spus că ruşii nu au reuşit să facă progrese pe câmpul de luptă şi recurg la atacarea infrastructurii care furnizează energie şi apă. „Vor să lovească în primul rând instalaţiile energetice în perioada de toamnă-iarnă, deoarece viaţa oamenilor depinde în mare măsură de acestea. Acest terorism aerian va continua prin toate mijloacele disponibile”, a spus oficialul ucrainean.

„Este clar că rachetele care vor fi primite de la Iran, dacă se va face acest lucru, vor fi folosite la instalaţiile de infrastructură energetică, iar ruşii vor continua să lovească şi cu rachete de croazieră”, a continuat el.

Potrivit CNN, care citează oficiali dintr-o ţară occidentală ce monitorizează îndeaproape programul de armament al Iranului, Teheranul se pregăteşte să trimită Rusiei aproximativ 1.000 de arme suplimentare, inclusiv rachete balistice cu rază scurtă de acţiune şi mai multe drone de atac.

Ucraina a anunţat luni că a primit din partea Statelor Unite, Spaniei şi Norvegiei noi sisteme de apărare antiaeriană, menite să contracareze bombardamente masive ale Rusiei care vizează infrastructuri critice ucrainene. „Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS şi Aspide au sosit în Ucraina! Acest armament ca consolida considerabil armata ucraineană şi ne vor face cerul mai sigur”, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov.

SUA vor amplasa un radar TPS-80 în România, lângă graniţa cu Ucraina

Puşcaşii marini americani vor amplasa un radar TPS-80 în România, lângă graniţa cu Ucraina, anunţă Ambasada României în Statele Unite, într-o postare pe Facebook.

Vladmir Putin anunță câți soldați ruși din cei peste 300.000 de rezerviști mobilizați se află acum în Ucraina
Radarul va asigura „detectarea, urmărirea şi identificarea ţintelor aeriene” şi va acoperi estul Ucrainei şi bazinul central şi vestic al Mării Negre, „îmbunătăţind apărarea integrată prin creşterea razei de detectare a ţintelor aeriene care evoluează la altitudini joase, medii şi înalte”, precizează Ambasada României în SUA.

De asemenea, armata spaniolă va aduce în România un radar TPS-43, care va fi integrat în sistemul integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă al NATO, informează sursa citată.

În iunie, la summitul NATO de la Madrid, SUA au anunţat că îşi vor consolida poziţionarea militară în Europa, pentru ca NATO să poată răspunde la ameninţări provenind „din toate direcţiile şi în toate domeniile: terestru, aerian, maritim”. Cu această ocazie, preşedintele Joe Biden a anunţat o prezenţă consolidată – militari şi capacităţi americane – în Spania, Polonia, România, ţările baltice, Regatul Unit, Germania şi Italia.

Militarii americani şi spanioli au făcut deja misiuni de recunoaştere în ţară, pentru stabilirea locurilor optime de amplasare a radarelor, de comun acord cu autorităţile militare române.

MApN urmează să asigure facilităţile pentru dislocare, militarii care vor deservi echipamentele şi fondurile pentru intrare, staţionare şi operare.

De asemenea, preşedintele Iohannis a notificat conducerea Parlamentului că este de acord cu operaţiunea, după ce s-a consultat cu CSAT. Comisiile pentru Apărare ale celor două Camere vor fi informate despre această decizie, la fel şi un viitor plen reunit al Parlamentului.