Un an de la condamnarea lui Liviu Dragnea. Când ar putea fi eliberat fostul lider al PSD

Liviu Dragnea, condamnat luni, 27 mai, definitiv la 3 ani şi 6 luni de inchisoare, ar putea fi eliberat condiţionat după executarea a doar două treimi din pedeapsă, conform prevederilor Codului Penal. Astfel, legea spune că solicitarea poate fi făcută după 2 ani şi 4 luni de la începutul executării pedepsei. Asta nu este tot, șeful PSD ar putea câștiga și mai multe zile tăiate din pedeapsă dacă scrie o carte sau muncește.

Astfel, munca in penitenciar, participarea la programe si activitati educationale, dar si conditiile precare de detentie i-ar putea aduce zile de castig, care ar reduce acest termen. De asemenea, detinutul poate beneficia de 20 de zile castigate daca scrie o carte.

Liviu Dragnea rămâne la închisoare. Instanţa supremă a respins cererea de eliberare a fostului lider PSD

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Codul Penal precizeaza că eliberarea conditionata se poate acorda daca „cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani”. In cazul lui Liviu Dragnea, cererea de eliberare conditionata ar putea fi facuta dupa 2 ani si 4 luni.

Alte articole

Rareș Bogdan susține că Liviu Dragnea „pare acum bebeluș” față de Ilie Bolojan: „Ați decis să-i executați pe cei care au dorit să susțină guvernul Veștea”

Sorin Grindeanu ar accepta funcţia de premier: „Ilie Bolojan e ca Liviu Dragnea. Otrăvește fântânile, dar România se poate guverna şi fără domnia sa. Moţiunea trece fără emoţii”

Contestaţia la executare depusă de fostul lider PSD Liviu Dragnea, condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, a fost respinsă definitiv luni de ICCJ, care a admis însă sesizarea de neconstituţionalitate depusă de acesta cu privire la articolul din Codul de procedură penală referitor la contestaţia la executare.

”Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatorul condamnat Dragnea Nicolae Liviu împotriva sentinţei nr. 45 din data de 30 ianuarie 2020, pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 11/1/2020 (n.r. de respingere a contestaţiei la executare). În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia ICCJ, care este definitivă.

Codrin Ştefănescu înţeapă conducerea PSD: „Multă lume a început să-l regrete pe Liviu Dragnea. Bărbaţi hotărâţi, nu sclifosiţi”

Curtea a admis însă cererea lui Dragnea de sesizare a CCR cu excepţia de constituţionalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală referitoare la contestaţia la executare.”Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare”, este prevederea contestată de fostul lider PSD.

”Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Codul de procedură penală formulată de contestatorul Dragnea Nicolae Liviu în dosarul nr. 393/1/2020. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată. (…)

Cu opinie separată, în sensul respingerii, ca inadmisibile, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Codul de procedură penală formulată de contestatorul Dragnea Nicolae Liviu în dosarul nr. 393/1/2020”, se arată în decizia Curţii.

Fostul lider al PSD Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv în 27 mai 2019, de magistraţii ICCJ, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

În acest dosar, Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

Anterior, Dragnea a recurs la două căi extraordinare de atac – contestaţia în anulare şi recursul în casaţie.

În 10 decembrie 2019, ICCJ i-a respins contestaţia în anulare, i-a acceptat recursul în casaţie, dar i-a respins cererea de suspendare a executării pedepsei.

În 21 ianuarie, ICCJ a respins recursul în casaţie depus de fostul lider PSD. Recursul în casaţie urmărea să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Instanţa supremă a respins recursul în casaţie, menţinând hotărârea atacată, respectiv condamnarea lui Dragnea.