Scrisă în greacă, tableta ce conţinea textul a fost aruncată într-o fântână în urmă cu aproximativ 1.700 de ani pe vremea când oraşul era una dintre cele mai mari aşezări ale părţii de est a Imperiului Roman, anunţă site-ul Live Sience.

Blestemul îl invocă pe Iao, numele grecesc dat lui Yahweh („Dumnezeu”, în Vechiul Testament), chemat să-l pedepsească pe un anume Babylas, menţionat ca vânzător de fructe şi legume. Mesajul artefactului a fost descifrat recent de profesorul Alexander Hollmann de la Universitatea din Washington după ce a stat, din 1930, de la descoperirea sa, în depozitele Muzeului de Artă al Universităţii Princeton, cu doar câteva indicaţii sumare asupra conţinutului textului.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Bianca, o tânără de 20 de ani, este disperată că nu își ...

ȘOCANT. O tânără, la un pas de moarte după ce a băut cafea ...

Traducerea integrală a fost publicată în ultima ediţie a Jurnalului Zeitschrift, destinat Papirologiei şi Egiptologiei, iar textul din vechime se face „auzit” după cum urmează: „O, aruncător de tunete şi fulgere, Iao, trăzneşte-l, nimiceşte-l, nimiceşte-l pe Babylas, zarzavagiul”. Textul continuă…, „… după cum loveşti carul de luptă al lui Pharaoh, aşa să loveşti şi în caracterul mizerabil al lui Babylas”.

Profesorul Hollmann a precizat că a mai întâlnit blesteme aruncate asupra unor oameni înspăimântători, precum gladiatorii sau conducătorii unor care de luptă, în timpul ocupaţiilor militare, dar niciodată asupra unui simplu comerciant.

Autorul blestemului nu e cunoscut iar istoricii nu pot decât să speculeze pe seama identităţii acestuia. Este posibil, spun specialiştii, ca textul să fi fost scris fie ca reacţie la nemulţumirea cu privire la marfa vândută de zarzavagiu fie ca încercare disperată de a elimina un concurent de pe piaţă, asta dacă ţinem cont de faptul vă acest tip de comerţ era extrem de competitiv în lumea antică.

Numele Babylas, purtat şi de episcopul Antiohului în secolul trei, ucis pentru convingerile sale creştine, sugerează că zarzavagiul ar fi putut fi un membru al comunităţii creştine din extremitatea estică a Imperiului Roman.