Un mare oraş al României devine solar. Jumătate din energie va veni dintr-o centrală fotovoltaică

Primăria Piatra Neamț va construi în localitate o centrală fotovoltaică de 3 MW care va fi folosită pentru a acoperi parțial consumul de electricitate al municipiului. Costurile de execuție a centralei sunt de 93 de milioane de lei – circa 22 de milioane de euro, din care 73 de milioane reprezintă fonduri europene nerambursabile iar restul este contribuție de la bugetul local.

Primăria are deja un acord de principiu de la Bruxelles, oficiali nemțeni estimând că semnarea contractului de finanțare se va face în luna martie a acestui an ceea ce va face ca finalizarea investiției să se realizeze la începutul lui 2014. „Centrala fotovoltaica va fi amplasată pe strada Horia și va fi finalizată in 16 luni de la semnarea contractului de finanțare…Municipiul Piatra Neamț nu va comercializa energia produsă , prin realizarea acestui proiect municipalitatea isi va acoperi o parte din din energia electrică necesară pentru consumul public în procent de aproximativ 54 % din consumul total de energie al municipiului”, a spus, pentru RTV.NET, Lucica Popârdă, managerul de proiect al Primăriei.

Potrivit acesteia, viitoarea centrală se înscrie în viziunea Municipalității de transformare a orașului Piatra Neamț într-unul al „soluțiilor ecologice”. „Energia fotovoltaică nu este scumpă din cauza costurilor efective de producție ci a recuperării investiției inițiale, care aici este finanțată în cea mai mare parte din fonduri UE. Municipiul nu va comercializa energia produsa ci își va reduce costurile din bugetul local necesare consumului de energie electrică pentru iluminat public, școli și puncte de consum proprii”, a mai precizat Popârdă.

Consumul din 2009 al orașului Piatra Neamț a costat Primăria circa 600.000 de euro. Potrivit studiului de fezabilitate , costul de producere al energiei va fi de 2.200 de lei pe MWh. Durata de funcționare a centralei va fi de 4.030 de ore anual.

Alte articole

Scăderi de până la 25% la facturile de electricitate, promise de ministrul Energiei. De când ar urma ca românii să plătească mai puțin

Guvernul înfiinţează o nouă agenţie de securitate, în plin proces de eficientizare a cheltuielilor. Angajaţii vor avea salarii de până la 8.000 de euro

Centrala municipiului moldav va fi cea mai mare de acest tip din țară fiind, de altfel, doar al doilea proiect fotovoltaic major al României după cea de 1 MW din județul Giurgiu care este în proprietatea Renovatio Trading, fosta firmă a fiului edilului nemțean. Un proiect de 1,3 MW are și Electrica Serv în București însă demararea lui este incertă având în vedere că este condiționată de finalizarea procesului de restructurare al companiei și de obținerea de finanțare din partea băncilor comerciale.

În România mai există şi un  producător de energie fotovoltaică, mai vechi, dar extrem de mic. Primăria comunei Floreşti (judeţul Prahova) deţine o centrală fotovoltaică de 0,009 MW, care în primele cinci luni ale anului trecut a produs 3,2 MWh însă nu are licenţă de furnizare a energiei în sistem. Un mic producător de energie din surse solare este şi Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele care a instalat panouri fotovoltaice încă de acum zece ani. La fel, nu deţine licenţă de furnizare a electricităţii.

În ultimii ani România a devenit un paradis al investitorilor în energie regenerabilă. Marea majoritate a proiectelor s-au orientat, însă, către energia eoliană. Dobrogea a ajuns printre cele mai dinamice regiuni din Europa în ceea ce privește proiectele eoliene antrenând investiții de miliarde de euro.

Asociaţia Europeană pentru Energie Eoliană estimează că, în România anului 2020, sursele regenerabile vor însemna 42% din consum: 11% eoliene, 27% hidro şi 4% biomasă, iar ţara noastră va fi pe locul şapte în UE. Prima poziţie va fi ocupată de austrieci, cu o pondere de 70%, iar ultima din clasament va fi Ungaria, cu doar 11% .