Un microcontinent străvechi a fost descoperit pe fundul Oceanului Indian

Bucata de continent, pe care specialiştii au numit-o Mauritia, se pare că s-a fragmentat şi a dispărut în ape, pe măsură ce noile continente se formau, se arată în studiul recent publicat de revista Nature Geoscience, informează bbc.co.uk, citat de Mediafax.

Până în urmă cu aproximativ 750 de milioane de ani, uscatul era o masă compactă, formând un singur continent, numit Rodinia. Şi, cu toate că în prezent sunt separate de mii de kilometri de ocean, India şi Madagascar erau odată vecine.

Citeşte şi Cercetătorii au descoperit 1,5 milioane de specii noi în oceanele lumii FOTO

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acum, cercetătorii cred că au găsit dovada existenţei unui continent – mai precis un microcontinent – care s-a desprins cândva dintre cele două. Echipa de specialişti a ajuns la această concluzie după ce a studiat particulele de nisip de pe plajele din Mauritius. Aceştia au constatat că, deşi nisipul data din perioada unei erupţii vulcanice care a avut loc în urmă cu nouă milioane de ani, acesta conţinea minerale care erau mult mai vechi.

Alte articole

Ilie Bolojan, după întâlnirea cu președinta Republicii India: „Ne propunem să dublăm volumul schimburilor comerciale”

Nicuşor Dan, întâlnire istorică cu preşedinta Indiei, Droupadi Murmu. Un militar a leşinat la intonarea imnurilor VIDEO

„Am găsit zircon în acest nisip, iar acesta este un element care se găseşte de obicei în învelişul terestru. Acesta era foarte, foarte vechi.”, a spus profesorul Trond Torsvik, de la Universitatea din Oslo.

Potrivit acestuia, zirconul avea o vechime cuprinsă între 1,97 de miliarde şi 600 de milioane de ani, echipa de specialişti care a realizat studiul susţinând că acestea erau rămăşiţe ale unei zone de uscat străvechi, care au fost acoperite în timpul erupţiei vulcanice.

Citeşte şi DEZASTRU ECOLOGIC O insulă din Maldive a ajuns un „coş de gunoi” GALERIE FOTO

Cercetările asupra rămăşiţelor vechiului continent vor continua, mai spun specialiştii. „Avem nevoie de informaţii despre evoluţia seismică, astfel încât să putem determina structura. Aceasta ar fi o ultimă dovadă care să susţină descoperirea noastră. Sau am putea fora şi mai adânc, dar asta ne-ar costa foarte mulţi bani”, a spus profesorul Torsvik.

Citeşte şi REVELAŢIE în lumea ştiinţei. Ce au găsit arheologii într-un mormânt vechi de 1.600 de ani