Un nou scandal la CSM. Şapte membri ai Consiliului cer revocarea Liei Savonea de la conducerea instituţiei

Cererea de revocare a judecătorului Lia Savonea din funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este semnată de judecătorul Mihai Andrei BALAN, procuror Cristian Mihai BAN, judecător Andrea Annamaria CHIŞ, procuror Florin DEAC, judecător Mihai Bogdan MATEESCU, procuror Nicolae Andrei SOLOMON, procuror Tatiana TOADER. Solicitarea a fost înaintată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. 

Cei şapte membri CSM cer revocarea din funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii a Liei Savonea „pentru modul defectuos în care domnia sa și-a exercitat atribuțiile prevăzute de lege pentru înalta demnitate de Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, îndepărtând Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”.

„Președintele Consiliului a generat și a întreținut o stare conflictuală cu actualul ministru al justiției, dna. Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă (a se vedea comunicatul din data de 5 octombrie 2019), să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de colegii judecători și procurori, membri aleși în Consiliu”, se arată în documentul citat de G4Media.ro.

Contestatarii îi reproşează faptul că a iniţiat proiectul de modificare a legii ANI fără a se consulta cu ministrul Justiţiei şi fără acordul plenului CSM.

Alte articole

Marinela Mincă, aviz negativ de la CSM pentru numirea în funcția de adjunct la DNA. Cine este cel mai bine plasat să îi ia locul

Viorel Cerbu, propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA, audiat la CSM

„A încălcat dispozițiile art. 38 alin. (3) și (5) din Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, prin transmiterea proiectului de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condițiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”, se mai arată în document.

„A iniţiat în data de 29 ianuarie 2019 modificarea Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004, nr. 317/2004, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, și mai ales fără a înștiința membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public”, îi mai reproşează contestatarii Liei Savonea.

Lia Savonea este acuzată şi că „a implicat Consiliul Superior al Magistraturii într-o polemică instituțională cu Președintele României pe tema refuzului acestuia de a numi în funcția de ministru al justiției un judecător în funcție , deși Consiliul nu are nicio atribuție în această materie și nu ar trebui să se implice sub nicio formă într-o procedură ce are un caracter eminamente politic”, a avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar – de exemplu cu adjunctul şefului SIIJ, dna. procuror Adina Florea în data de 1 aprilie 2019, actuali conducători ai Inspecţiei Judiciare, conducători de instanţe, fără să aducă la cunoştinţa membrilor Consiliului existenţa acestor întâlniri, obiectul discuţiilor și concluziile la care s-a ajuns, ducând funcția de reprezentare într-o zonă netransparentă, propice speculațiilor, dar şi că a „nu a păstrat un echilibru în gestionarea relațiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu asociațiile profesionale ale magistraților”.

De asemenea, Liei Savonea i se reproşează că „nu şi-a îndeplinit, după caz, şi-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuţiile de conducere, coordonare şi control prevăzute de art. 24 alin. 3 lit. b din Legea 317/2004, republicată” prin faptul că „a creat și a menținut o stare generalizată de provizorat la nivelul funcțiilor de conducere din aparatul propriu al Consiliului”, „a planificat ședințele Secției de judecători și mai ales pe cele ale Plenului Consiliului într-un mod total netransparent, imprevizibil pentru unii membrii, perturbând grav activitatea acestei instituții”.