Un nou test rapid permite o mai bună diagnosticare a tuberculozei

Numit Xpert MTB/RIF, noul test de diagnoză permite detectarea bacilului Koch, care provoacă tuberculoza, în mai puţin de două ore, faţă de mai multe săptămâni cât durează metoda tradiţională, bazată pe analiza la microscop a sputei şi o radiografie pulmonară, în condiţiile în care evoluţia bolii la nivel global a rămas aceeaşi, scrie Mediafax.

Având în vedere că permite în acelaşi timp detectarea rezistenţei la rifampicină, principalul tratament împotriva tuberculozei în prezent, testul a primit în 2011 avizul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru examinarea pacienţilor seropozitivi sau susceptibili de a contracta o tuberculoză rezistentă.

Pentru a măsura eficienţa testului rapid în „situaţii reale”, echipa de cercetători condusă de profesorul Keertan Dheda, de la Universitatea Cap Vest din Africa de Sud, a supus un grup de 700 de persoane suspecte de tuberculoză testului rapid şi un alt grup de 700 de potenţiali bolnavi a fost supus analizei sputei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Testul rapid s-a dovedit mai eficient în diagnosticarea cazurilor de tuberculoză confirmate ulterior printr-o cultură pozitivă, cu o rată de succes de 83%, faţă de numai 50% în cazul analizei sputei.

Alte articole

Doliu în PSD. Un primar din Timiș aflat la al cincilea mandat s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani

Ea este femeia care l-a făcut pe Rareș Cojoc să zâmbească din nou. Cum și-a găsit liniștea cunoscutul dansator după divorțul de Andreea Popescu

Acesta a permis, de asemenea, începerea mai rapidă a tratamentului, în 53% dintre cazuri încă din prima zi, faţă de 35% în cazul diagnosticării tradiţionale, şi reducerea numărului de pacienţi tuberculoşi care au abandonat tratamentul (8% faţă de 15%).

Dar, în ciuda tratamentelor începute mai târziu şi respectate cu mai puţină seriozitate din al doilea grup, evoluţia bolii peste două şi şase luni era în general aceeaşi.

Din punctul de vedere al profesorului Keertan Dheda, testul, care necesită utilizarea unui robot sofisticat şi costisitor, nu este neapărat cea mai bună soluţie pretutindeni, ci poate fi utilă într-o ţară ca Africa de Sud, care dispune de o infrastructură sanitară convenabilă şi unde cazurile de tuberculoză rezistentă sunt importante şi bolnavii nu răspund bine la tratament.

„Plasarea unor echipamente costisitoare în centre de îngrijire care probabil nu au curent electric sau dispun de personal necalificat şi prost plătit riscă să fie o sarcină delicată”, avertizează la rândul său cercetătorul danez Christian Wejse, într-un comentariu anexat articolului.

Aproximativ o mie de roboţi GeneXpert – construiţi de un laborator american, cu sprijin financiar din partea mai multor organizaţii – sunt deja operaţionale în toată lumea, conform Asociaţiei Médecins sans Frontières, care a contribuit la introducerea acestor roboţi în mai multe ţări africane şi asiatice.