Iranul aşteaptă sfârşitul furtunii, care a izbucnit după introducerea contra lui de către SUA şi UE a sancţiunilor. A reacţionat în mod ingenios şi eficient. Cu toate că Uniunea face demersuri pentru a obţine poziţia de lider pe arena internaţională, economia europeană nu este în prezent cel mai mare atu al Comunităţii. La rândul său, Iranul, care se confruntă de mai mulţi ani cu sancţiunile economice, a reuşit să nu mai fie dependent atât de tehnologiile occidentale, cât şi de furnizările de materii prime. Noile sancţiuni, deşi sunt deranjante pentru Teheran, nu vor paraliza în mod sigur ţara.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Când se va deschide cel mai mare mall din Capitală. Se fac ...

Salariul minim european, în dezbatere publică după Paşte. ...

Politica Iranului constând în „sancţiuni contra sancţiuni” nu trebuie să provoace un război cu UE, poate în schimb să facă ca Iranul să fie atacat de către Israel. Benjamin Netanyahu a ameninţat nu o singură dată că Israelul este gata de atac. Într-o ţară, care alocă cei mai mulţi bani din buget pentru ministerul apărării, adică pentru înarmare, un astfel de elan spre război nu trebuie să surprindă. Acolo domină mentalitatea de fortăreaţă asediată – „dacă noi nu-i atacăm, ne vor ataca ei pe noi”. Israelul se pregăteşte de un conflict cu Iranul încă din anul 2009, de atunci în bugetul statului evreu au crescut considerabil cheltuielile cu apărarea ţării, argumentând acest lucru prin creşterea ameninţării din partea Teheranului, relateaza Rador.

În cazul unui conflict al Israelului cu Iranul, Statele Unite nu vor ezita să-şi ajute aliatul vechi. Spre Iran se îndreaptă deja un portavion american, care se va alătura celorlalte două nave de acelaşi tip, care staţionează în Golful Persic. Iar angajarea SUA în conflict înseamnă angajarea NATO în acelaşi conflict.

În această confruntare este oare Iranul condamnat la înfrângere? Contrar aparenţelor, nu. Cu tot arsenalul uriaş de care dispun SUA (NATO) şi Israelul, acţiunea împotriva Iranului s-ar putea încheia cu înfrângere. Iranul este mult mai bine pregătit de apărare, decât Irakul, căci ţara aceasta se specializează de mulţi ani în crearea şi producerea propriilor tehnologii şi a echipamentului militar. Paradoxal, datorită blocării accesului Iranului la tehnologiile militare occidentale, ţara aceasta nu mai este dependentă de potenţialii ei adversari şi dispune astăzi de un potenţial militar mare şi modern, despre care Occidentul nu ştie prea multe.

Cel mai mult într-un conflict cu Iranul ar putea pierde Europa. Statele Uniunii iau astăzi măsuri de austeritate. Se confruntă cu o monedă instabilă şi cu criza. Caută ajutor peste graniţă. În această situaţie, Europa nu ne poate duce într-un război, mai ales în unul care se desfăşoară la mii de kilometri de graniţele Uniunii.