Un român care câştigă salariul mediu munceşte mai bine de jumătate din an doar pentru a-şi plăti taxele

În alte state europene, unde salariul mediu variază între 10.000 și aproape 70.000 de euro pe an, taxele sunt cuprinse între 30 și 55%. Concret, un european muncește până pe 14 iunie pentru a-și plăti dările către stat.  

Cu un salariu mediu de 11.500 de euro, un român câștigă al treilea cel mai mic salariu din UE, ceea ce îl lasă, din nou, cu al treilea cel mai mic venit disponibil, de aproape 6200 de euro. Un locuitor din Luxemburg, spre exemplu, rămâne după ce plătește toate taxele cu un venit de peste 39.000 de euro. 

Citeşte şi Bani de la stat pentru românii care vor să-şi izoleze casa şi pentru eficientizarea consumului de căldură şi curent

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Analistul economic Iancu Guda a explicat la Digi24 că, în ultimii ani, salariul minim a crescut enorm, ceea a făcut ca angajarea pe acest nivel și toate celelalte salarii să se reseteze și să reprezinte o barieră pentru antreprenori.

Alte articole

Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL) mandatat să sesizeze CCR privind OUG 38/2026 semnată de premierul Ilie Bolojan. Guvernul interimar nu are voie să semneze ordonanțe de urgență

Sorin Grindeanu îl somează pe Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, să trimită la Parlament reformele PNRR: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative”

„Concurența pentru joburi a crescut, avem un milion de români întorși în țară, care încearcă să își găsească un loc de muncă aici. Este greu să te întorci în Spania, Italia, Germania. Pentru antreprenori avem o oportunitate, oferta de muncă e mult mai generoasă. Provocarea taxelor duce însă la acest paradox, pe muncă taxele sunt mari, pe capital sunt foarte mici. Antreprenorii sunt tentați să angajeze pe salariul minim și să plătească diferența din dividende, care se impozitează foarte puțin. Plătim cel mai mult pe muncă și impozitul pe dividende este cel mai mic.

Așa accentuăm polarizarea. Mai este al doilea efect – necesitatea ca statul să creeze și să stimuleze noi locuri de muncă, prin investiții care să creeze oportunități pentru companii și locuri de muncă. Pe de altă parte, este nevoie de măsuri active. Riscăm ca firmele să se fi învățat să fie subvenționate, dar antreprenoriatul nu se potrivește cu a fi subvenționat„, a explicat Iancu Guda la Digi24.

Potrivit analistului economic, se poate reduce fiscalitatea pe muncă, dar doar dacă este compensată cu altceva. „Bugetul suferă de câțiva factori de stres, este o presiune fără precedent, deficitul în al doilea semestru va fi și mai mare. Să scădem taxele fără să creștem altele, astfel încât să compensăm va fi un glonț în cap”, a conchis specialistul.