Un tânăr din Iaşi a primit a doua şansă la viaţă de la mama sa, care i-a donat un rinichi

Ionuţ, tânărul care a avut probleme renale încă de la naştere, a făcut ani de zile dializă, iar în urmă cu doi ani starea sa s-a agravat, fiind pus pe lista de aşteptare pentru transplant renal.

După teste de compatibilitate, mama lui Ionuţ a aflat că este compatibilă, iar în urmă cu câteva zile medicii au luat un rinichi de la ea şi i l-au transplantat băiatului, operaţia fiind realizată cu succes, cei doi conversând, acum, doar prin telefon. Chiar dacă sunt la distanţă de câţiva metri unul de altul, de când au intrat în sală nu s-au mai văzut.

Ionuţ a fost diagnosticat cu insuficienţă renală cronică la vârsta de doi ani, dar până în 2013 a reuşit să ţină boala sub control, însă din octombrie 2016 starea lui s-a înrăutăţit şi a fost trecut pe lista de aşteptare pentru transplant renal şi a început dializa de trei ori pe săptămână timp de patru ore.

Student la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi, Ionuţ se învoia de la cursuri opentru a merge la dializă. Asta până când mama sa s-a dovedit a fi compatibilă şi i-a dat o nouă şansă la viaţă.

Alte articole

Debandadă la Primăria Iași! Viceprimarul a fost în vacanțe în SUA pe banii primăriei cu aceeași firmă cu care președintele CJ a plecat în Japonia

Costel Alexe, președintele CJ Iași, vacanță de 10.000 de euro în Japonia pe banii contribuabililor. Participă la „sesiuni de prezentări privind economia Japoniei”, în timp ce românii suferă

„E copilul meu şi mergem înainte. E o legătură mult mai strânsă acum între noi. De când am ieşit din sală nu am reuşit să ne vedem, am vorbit doar la telefon. El era foarte vesel. Am avut noroc că am fost compatibilă cu el, sunt singura din familie. Soţul nu, sora lui geamănă, nici ea. Şi chiar dacă ar fi avut grupa de sânge sora lui nu cred că ar fi reuşit să suporte operaţia, e mult mai firavă. Nu am stat mult să mă gândesc, nu prea a contat, ştiu că pot apărea complicaţii şi la mine, dar mergem înainte. M-am gândit doar la el mai mult, să fie bine”, a povestit, corespondentului MEDIAFAX, Mihaela Gavril, mama lui Ionuţ.

De aproape 48 de ore de când au ieşit din sala de operaţie mama şi fiul nu s-au văzut, deşi îi despart doar câtiva pereţi. Ionuţ este vesel, datorită mamei lui nu trebuie să îşi mai facă griji pentru viitorul său. Pentru el, operaţia a fost nouă şansă. Ştia că aici o să ajungă pentru că avea ceva timp de când făcea dializă şi povesteşte că abia aştepta să facă transplantul.

„Abia aşteptam să scap de dializă, să am şi eu un ritm de viaţă normal. Pentru început a fost foarte bine la dializă, am scăpat de trei simptome, dar cu timpul şedinţele şi-au făcut efectul, însă nu era aşa plăcut să stai patru ore pe un pat, întins fără să te mişti şi o dată la două zile trebuia să mă învoiesc de la facultate ca să vin la dializă şi era cam neplăcut”, îşi aminteşte Ionuţ de perioada de dinainte de operaţie.

A sperat să nu aibă nevoie de un transplant, credea că există şi alte variante ca să se însănătoşească, dar medicii i-au spus nu se mai poate face nimic.

„Prima dată am încercat varianta cu tata, nu s-a potrivit grupa de sânge şi acum mama, care a avut curajul să doneze un rinichi. Am văzut că dacă mama e de acord şi vrea să mă ajute şi are curaj, am prins şi eu curaj şi am zis să încercăm şi a fost bine”, povesteşte Ionuţ.

Chiar şi cu transplant, Ionuţ va trebui să aibă grijă şi mai mult de el. Toată viaţa va fi dependent de imunosupresoare, pe care, dacă nu le va lua, va ajunge din nou la dializă. Este conştient de faptul că va trebui să fie atent la orice răceală sau că nu va putea să depună efort exagerat, însă zâmbeşte când spune că nu va mai fi dependent de dializă.

Acest transplant de la donator viu este cel de-al doilea pe anul acesta la Spitalul Parhon din Iaşi, primul realizându-se de la frate la frate.

„Este o intervenţie mai complexă, două echipe chirurgicale operează simultan, în două săli de operaţie în acelaşi spital. Există, pe de o parte, teste care se fac diferit înainte de intervenţie, pe de altă parte operaţia în sine este benefică şi cu riscuri mai mici pentru cel care primeşte, pentru că transferul rinichiului este foarte scurt, în câteva minute rinichiul ajunge de la mamă la fiu în această situaţie, fiind săli de operaţie aflate în acelaşi spital. Intevenţia a decurs bine, la fel ca intervenţiile făcute de acum de 10 ani de zile la Spitalul Parhon şi sperăm să putem să facem din ce în ce mai frecvent acest gen de intervenţie”, a declarat Ionuş Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului Parhon Iaşi.

Anul trecut la Spitalul Parhon din Iaşi s-au făcut 23 de transplanturi renale, dintre care doar patru au fost de la un donator în viaţă.