Unde se vor mai putea vaccina împotriva COVID-19 românii după 1 iulie. Ce se întâmplă cu voucherele

Guvernul României a aprobat joi proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate. Ordonanţa clarifică unde şi cine îi va trata pe pacienţii bolnavi de COVID-19, unde se fac evaluările post-COVID şi unde se vor mai putea vaccina anti-COVID românii după 1 iulie.

14 apr. 2022, 17:01
Unde se vor mai putea vaccina împotriva COVID-19 românii după 1 iulie. Ce se întâmplă cu voucherele

Începând cu data de 1 iulie 2022 activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se realizează exclusiv prin cabinetele de asistenţă medicală primară, în cadrul programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății. Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 cu schemă completă de vaccinare beneficiază de o alocație de hrană, în valoare totală de 100 lei, sub forma tichetelor de masă pe suport electronic, care se achiziționează de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și se distribuie centrelor de vaccinare, cabinetelor medicilor de familie, ambulatoriilor de specialitate sau autorităților publice locale, a transmis MS.

Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern stabilește o serie de măsuri pentru asigurarea neîntreruptă a decontării serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, inclusiv pentru unele servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate curative în actualul context epidemiologic, după ridicarea stării de alertă de pe teritoriul României.

Citeşte şi: Bilanţ coronavirus 14 aprilie. Aproape 1.500 noi cazuri COVID-19 şi 12 decese în 24 de ore

Medicii de familie și medicii din ambulatoriul clinic de specialitate pot acorda în continuare consultații medicale la distanță pentru pacienții cu afecțiuni cronice și boli cu potențial endemo-epidemic. De asemenea, terapiile psihiatrice și serviciile conexe actului medical furnizate de psihologi și logopezi se pot acorda în continuare la distanță. Consultațiile la distanță se validează fără a fi necesară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor înlocuitoare ale acestuia.

Citeşte şi: E oficial! OMS va menține Covid-19 la nivel de pandemie

Investigațiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienților diagnosticați cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare, precum și a pacienților diagnosticați cu boli oncologice, diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, se efectuează în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării acestora, chiar dacă furnizorul aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate a epuizat fondurile lunare contractate la momentul solicitării; pentru decontarea contravalorii acestora, sumele contractate inițial se suplimentează prin acte adiționale.

În scopul asigurării accesului neîntrerupt la tratament al pacienților cu afecțiuni oncologice, serviciile medicale spitalicești de chimioterapie cu monitorizare, acordate în regim de spitalizare de zi, precum și serviciile de radioterapie cuprinse în programele naționale de sănătate finanțate de CNAS, se acordă gratuit tuturor pacienților care au nevoie de aceste tratamente. Decontarea contravalorii acestora se face de casele de asigurări de sănătate, la nivelul realizat, suplimentând sumele contractate inițial cu furnizorii de servicii medicale, prin acte adiționale, după încheierea lunii în care acestea au fost acordate, dacă a fost depășit nivelul contractat.

În mod similar, în cadrul Programului național de supleere a funcției renale, finanțat de CNAS, pentru bolnavii care suferă de insuficiență renală cronică se asigură tratamentul continuu și gratuit prin decontarea de către casele de asigurări de sănătate a ședințelor de dializă, la nivelul realizat, suplimentând sumele contractate inițial cu furnizorii de servicii medicale, prin acte adiționale, după încheierea lunii în care acestea au fost acordate, dacă a fost depășit nivelul contractat.

Până la data de 30 septembrie 2022, casele de asigurări de sănătate contractează cu unitățile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă o sumă echivalentă cu media lunară a sumelor contractate la nivelul casei de asigurări de sănătate respective pentru activitatea anului 2021. Perioada aprilie-septembrie 2022 reprezintă o etapă de tranziție în care spitalele au obligația de a lua toate măsurile necesare astfel încât activitatea medicală să revină la un nivel cât mai apropiat de anii anteriori pandemiei, inclusiv prin creșterea ponderii cazurilor tratate în regim de spitalizare de zi și în ambulatoriul de specialitate.

Serviciile medicale și medicamentele pentru tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora se acordă în continuare tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României.

Evaluarea și tratarea pacienților confirmați cu COVID-19 continuă în cadrul centrelor organizate în spitalele, unde pacienții vor beneficia de servicii medicale în regim de spitalizare de zi, suportate din fondurile aferente asistenței medicale spitalicești și decontate prin tarif pe serviciu medical-caz.

Activitatea de monitorizare a stării de sănătate a persoanelor care au avut un rezultat pozitiv la testul efectuat pentru detecția virusului SARS-CoV-2 se realizează de către medicii de familie aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

Activitatea de monitorizare a stării de sănătate a pacienților desfășurată în cabinetele medicilor de familie se realizează prin fișa de monitorizare a pacientului ce se completează în aplicația informatică „Corona-forms”; în vederea realizării decontării de către casele de asigurări de sănătate a activității de monitorizare a pacienților, datele din fișa de monitorizare a pacientului vor fi transmise, în mod automat, în forma completată de medicul de familie, din aplicația informatică „Corona-forms” în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI).