„Cred că euro este foarte de dorit. Ne-ar prinde bine să intrăm în zona euro în următorii 5-10 ani, de preferință în termen de cinci ani”, a declarat Peter Csanyi, aflat la conducerea OTP Bank din luna mai, în cadrul unui eveniment organizat la Budapesta.
Declarațiile vin în contextul în care Ungaria nu are în prezent o țintă oficială pentru adoptarea monedei unice europene. Mai mult, premierul Viktor Orban a afirmat în repetate rânduri că Ungaria nu este pregătită să facă pasul către euro.
„Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a mai spus Csanyi, subliniind indirect instabilitatea care domină climatul economic din Ungaria.
Comentariile lui Csanyi sunt remarcabile într-un peisaj în care vocile critice față de politicile guvernamentale sunt extrem de rare în rândul mediului de afaceri. Potrivit Bloomberg, mulți directori de companii din Ungaria au evitat să critice public guvernul, temându-se de posibile represalii, precum impozite speciale sau măsuri punitive asupra afacerilor lor.
OTP Bank se așteaptă să plătească anul acesta taxe și impozite în valoare de 263 de miliarde de forinți (echivalentul a aproximativ 763 de milioane de dolari), sumă care include taxe bancare, impozite pe profiturile excepționale și taxe de tranzacție. Este cu 53% mai mult decât în 2024.
Instabilitatea economică din Ungaria s-a accentuat în ultimii ani, piețele locale fiind printre cele mai volatile din regiune. Criza valutară declanșată de cheltuielile masive dinaintea alegerilor generale din 2022 a determinat Banca Centrală să mențină dobânzile de referință la un nivel ridicat — 6,5%, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, alături de România.
Între timp, Bulgaria se pregătește să devină a 21-a țară din UE care adoptă moneda unică europeană. Aderarea este programată pentru 1 ianuarie 2026, cu o rată de conversie fixată la 1 euro = 1,95 leva.
Totuși, bulgarii rămân profund divizați în privința euro. Un sondaj Eurobarometru recent, publicat de Comisia Europeană, arată că 50% dintre cetățenii bulgari nu susțin trecerea la euro, în creștere față de 46% în noiembrie anul trecut.
„Când nu ai încredere în instituţiile din ţară, este mult mai greu să faci orice tranziţie, mai ales când vine vorba de aderarea la euro”, a declarat pentru Reuters Petăr Ganev, cercetător principal la Institutul pentru Economie de Piaţă din Bulgaria.
În ciuda scepticismului popular, Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007 alături de România, a urmat un parcurs constant către integrarea monetară, sprijinit și de existența unui Consiliu Monetar care a ancorat cursul leva la euro.
România, în schimb, nu are în prezent un orizont clar pentru aderarea la zona euro, deși autoritățile de la București au afirmat în trecut că susțin obiectivul pe termen lung.