Potrivit oficialului de la Budapesta, Declaraţia, adoptată la 25 octombrie 1992, poate fi considerată chiar un crez al maghiarilor din Transilvania, dar, datorită valorilor universale naţionale şi minoritare pe care le conţine, poate fi şi un manifest pentru orice altă comunitate maghiară din afara graniţelor Ungariei, din Bazinul Carpatic.

”Din păcate, putem menţiona şi experienţe amare ale minorităţilor naţionale şi evenimente tragice din trecutul recent, atât în lume, cât şi în regiunea noastră. Aşadar, problema minorităţilor naţionale a reprezentat provocări politice şi sociale serioase nu doar în anii ’90, şi nu doar în România, ci chiar şi astăzi”, a explicat însărcinatul prim-ministrului ungar în comunicatul remis agenţiei MTI,

Alte Articole

Și-a cumpărat vechimea în muncă cu o sumă uriașă. Femeia ...

Incendiu puternic în Rusia! Rezervoare cu produse petroliere, ...

Cutremur puternic, de 5 grade, resimțit în insula Evia din ...

Katalin Szili a citat din Declaraţie, în care se afirmă, printre altele, că maghiarii din România nu doresc să se desprindă sau să emigreze de pe meleagurile natale, dar nici nu doresc să se asimileze în naţiunea română, potrivit Digi24. Ea a mai subliniat că maghiarii din România, în calitate de subiect politic, sunt un factor constitutiv al statului, un partener egal al naţiunii române şi, prin urmare, sunt la fel de responsabili pentru viitorul lor ca orice alt cetăţean.

Citeşte şi: Măsuri fără precedent în Republica Moldova din cauza crizei de energie: cetăţenii sunt sfătuiţi să nu meargă cu lifturile

În opinia lui Katalin Szili, aceste declarații sunt în profundă concordanţă cu actualele valori civice europene, cu drepturile universale ale omului, şi speră, şi cu priorităţile Uniunii Europene.

Însărcinatul premierului ungar a mai transmis că, dacă aceste condiții de bază pentru supravieţuirea maghiarilor din Transilvania sunt diminuate, ar putea începe emigrarea, deficitul demografic sau asimilarea.

Oficialul de la Budapesta a mai anunțat că pachetul de legi privind minorităţile din România, care se află deja în pregătire, ar putea oferi un nou cadru pentru problema naţională din Transilvania.

Citeşte şi: Un oraş din Germania i-a aruncat în stradă pe ucraineni şi anunţă că nu mai primeşte niciun refugiat. Autorităţile sunt speriate de ameninţările localnicilor