Un satelit al lui Saturn are atmosferă similară Pământului

Titan este cel mai mare satelit al planetei Saturn şi este singurul despre care se ştie că are o atmosferă densă. Până în prezent însă, datele ştiinţifice despre atmosfera lui Titan păreau a fi pline de inadvertenţe. Aceste inadvertenţe au fost însă explicate, potrivit Agerpres.

Cel mai coborât strat atmosferic, denumit şi stratul limită, este cel mai supus influenţelor din partea structurilor geologice ale lui Titan. La rândul său acest strat atmosferic, prin dinamicitatea sa – vânturi, nori, ploi – schimbă caracteristicile de relief, la fel ca pe Pământ.

„Acest strat atmosferic este foarte important din punct de vedere climateric şi meteorologic. Noi trăim în stratul limită al Pământului”, explică coordonatorul studiului, Benjamin Charnay, planetolog la Centrul naţional francez pentru cercetare ştiinţifică.

Stratul limită al Pământului, ce are o grosime variabilă, între 500 de metri şi 3.000 de metri, este controlat în mare parte de lumina solară ce încălzeşte suprafaţa planetei. Titan este însă mult prea îndepărtat faţă de Soare pentru ca energia acestuia să aibă un efect identic cu cel de pe Terra. În plus, atmosfera lui Titan este densă şi opacă, diferită faţă de cea de pe Terra.

Alte articole

Un rezervor uriaș de aur se scurge din nucleul Pământului, către suprafață. Începe o nouă vânătoare de comori

Descoperire epocală a oamenilor de ştiinţă: ziua pe Pământ va ajunge să aibă 25 de ore

Oamenii de ştiinţă au fost puşi în încurcătură de datele despre atmosfera lui Titan primite de la două sonde care au ajuns până la acest satelit. Astfel, sonda Voyager 1 a transmis date care sugerau că această pătură atmosferică ar avea grosimea de aproximativ 3,5 kilometri, în timp ce sonda Huygens, care a plonjat prin straturile atmosferice ale lui Titan, a transmis date conform cărora grosimea ar fi de doar 300 de metri.

Pentru a explica aceste aparente inadvertenţe, oamenii de ştiinţă au construit un model 3D al atmosferei lui Titan şi au simulat felul în care clima de pe această planetă poate răspunde în timp la influenţa foarte mică dar continuă exercitată de energia solară.

„Cea mai importantă concluzie a aplicării acestui model de analiză este că Titan pare să semene mai mult cu Pământul decât am fi crezut”, susţine Charnay pentru SPACE.com.

Conform simulărilor computerizate, stratul inferior al atmosferei lui Titan pare împărţit în două pături, ambele cu temperaturi distincte faţă de straturile superioare ale atmosferei. Pătura atmosferică cea mai de jos din cadrul acestui strat nu are decât aproximativ 800 de metri grosime şi la fel ca în cazul Pământului, este foarte dinamică, modificându-şi caracteristicile zilnic. Pătura de deasupra sa, ce are o grosime de aproximativ 2 kilometri, îşi modifică caracteristicile odată cu schimbarea anotimpurilor.

Existenţa acestor două pături atmosferice în cadrul aceluiaşi strat limită explică şi cele două observaţii ştiinţifice aparent conflictuale făcute de sondele Voyager 1 şi Huygens.

Această simulare explică de asemenea şi existenţa vântului pe Titan, vânt măsurat de sonda Huygens, precum şi formele de relief remarcate în apropierea ecuatorului acestui satelit. „De asemenea, explică şi formarea norilor de metan de pe Titan şi spectaculoasele ploi de hidrocarburi de pe acest satelit”, mai susţine cercetătorul francez.

Într-o etapă viitoare a studiului asupra acestui satelit, Benjamin Charnay şi colegii săi vor urmări circuitul metanului pe Titan, circuit care ar trebui să fie similar cu cel al apei pe Pământ.

Noile explicaţii cu privire la atmosfera lui Titan sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Nature Geoscience.