Val de viroze agresive la copii în toată România. Medic: „Nu mai sunt locuri la ATI. Facem triaj ca pe front”

România se confruntă cu cel mai agresiv sezon de viroze în rândul copiilor din ultimul deceniu. Medicii atrag atenția că, de data aceasta, virusurile sunt mai agresive. Spitalele de copii sunt pline, iar medicii abia mai fac faţă numărului mare de pacienţi cu viroze respiratorii.

„Nu mai sunt locuri. Asta nu înseamnă că nu vom consulta și interna un pacient grav. Mutăm. Facem triaj ca pe front. Despre ATI vorbesc. Numai vineri au fost intubați 3. Toate ventilatoarele sunt ocupate, cele 6 sunt ocupate”, a declarat medicul Mihai Craiu la Digi 24.

Citeşte şi: Covid, gripă, bronşiolită: o „triplă epidemie” fără precedent, cu evoluţie incertă, îngrijorează specialiştii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mulţi dintre copii care ajung la camera de gardă au insuficiență respiratorie.

Alte articole

Medicul Tudor Ciuhodaru aruncă bomba despre virozele din această perioadă! „Mare atenție la cei mici!”

Managerul Spitalului „Victor Babeş”: Suntem la capacitate maximă, este totul ocupat. Secția de copii e plină

„În momentul ăsta, toți cei pe care îi avem ventilați mecanic au 2-3 luni. E plin sus. Nu mai avem unde să îi punem. Am făcut locuri că am externat spunându-le părinților „știți, nu e chiar atât de grav..” Unii au acceptat. În principiu, ar putea să se repete scenariul Covid, când nu erau locuri în București și duceam la Râmnicu Vâlcea sau nu știu pe unde. Problema e să nu vină toți dintr-o dată pentru că va fi depășit sistemul de transport, nu pot fi duși cu taxi. 90 km nu poți să ții respirația”, mai spune dr. Craiu.

Și la Institutul de boli infecțioase Matei Balș, medicii abia mai găsesc un loc în saloane.

Citeşte şi: Dr. Mihai Craiu, avertisment pentru părinţii care îşi tratează copiii acasă de bronşiolită: „Este o maladie virală. Adică NU se tratează cu antibiotice!”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că ia în calcul redeschiderea unor centre ambulatorii unde copiii cu simptome să fie primiţi şi văzuţi de medici.

”Este, într-adevăr, un număr mai mare de viroze respiratorii care afectează copiii, e un val de îmbolnăviri cu un virus care provoacă îmbolnăviri anual, se numeşte virusul sinciţial respirator, sunt foarte multe cazuri, în momentul de faţă, în Statele Unite, dar şi în unele ţări europene. Ceea ce au, de foarte multe ori, copiii este o bronşiolită, deci o inflamaţie a bronhiilor care determină dificultăţi în respiraţie, în principiu, şi un sindrom febril. Nu este niciun fel de nenorocire, că nu sunt foarte multe cazuri grave, dar atunci când manifestările clinice sunt medii sau copilul se sufocă, vă daţi seama că toţi părinţii sunt alertaţi, se îndreaptă spre camerele de primiri urgenţe care sunt supraaglomerate”, a afirmat ministrul Sănătăţii, la România Tv.

Val de viroze la copii în toată România. Cum se manifestă VSR şi ce simptome ar trebui să te trimită mai repede la medic

Virusul care a umplut spitalele din România se numește virus sincițial respirator, prescurtat VSR. Virusul sincițial respirator este un virus ARN monocatenar, care se transmite pe cale respiratorie prin picăturile expulzate în aer prin tuse sau strănut, numite picături Flügge (de secreție nazo-faringiană). Acest virus se localizează doar la nivelul tractului respirator, inițial în celulele epiteliului respirator din nas, apoi se răspândește, din aproape în aproape, în tractul respirator inferior, de-a lungul punților intracitoplasmatice numite sinciții. Pe parcursul traseului său poate produce otite, bronşiolite și/ sau pneumonii.

Infecția cu VSP debutează cu simptome de tract respirator superior precum rinoree, nas înfundat şi strănut.
Apoi, manifestările clinice evoluează rapid, în 1-2 zile, către afectare pulmonară.

Bebelușii sub 6 săptămâni pot prezenta, în primul rând, simptome caracteristice infecțiilor de tract respirator inferior:

tuse;
respirație rapidă (tahipnee);
învinețire a pielii (cianoză);
respirație șuierătoare (wheezing);
raluri (zgomote pulmonare supraadăugate zgomotelor normale, care se pot auzi cu stetoscopul);
tiraj (insuficiență respiratorie obstructivă);
febră (de obicei nu foarte mare);
stare septică sau episoade de apnee;
lipsa poftei de mâncare;
deshidratare.