Valeriu Tabără a vorbit despre efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii din România şi a susţinut că fermierii români trebuie să cultive hibrizi rezistenţi la perioadele lungi de secetă, dar şi să modifice tehnologia pe cultură, respectiv să semene mai devreme pentru a putea evita temperaturile caniculare.

De asemenea, Tabără a afirmat că România ar putea cultiva „cu succes” multe alte plante care provin din zonele calde, cum ar fi măslinul, dar ar putea produce şi smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, dacă s-ar face într-un sistem coordonat.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Supermarketul cu prețuri pentru toate buzunarele. Unde se află ...

Cine sunt românii care vor primi pensii cu peste 100% mai mari. ...

Nu în ultimul rând, fostul ministru al Agriculturii, un mare susţinător al ingineriei genetice, a precizat că Europa va pierde, şi implicit şi România, nu doar din punct de vedere al producţiei ci şi al competitivităţii, dacă se va merge în continuare pe o orientare ce exclude utilizarea biotehnologiilor.

AGERPRES: România se confruntă tot mai des cu valuri de căldură, secetă extremă, urmate de precipitaţii torenţiale chiar tornade, schimbările climatice fiind cauza principală a acestor fenomene. Care sunt efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii din România?

Valeriu Tabără: În primul rând, este clar că schimbările climatice nu mai sunt o poveste. Sigur că este o dispută între marile puteri, inclusiv poziţia preşedintelui american legată de anumite idei şi păreri exprimate la nivel european şi mondial, dar care nu mai sunt doar păreri în domeniu, sunt realităţi. Ce înseamnă schimbările climatice pentru România? O încălzire treptată, care în ultimii 15-20 de ani, a ajuns la 2 – 2,5 grade Celsius. O creştere a temperaturii, fie numai cu o jumătate de grad, influenţează fenomene majore la nivel de ţară. Procesul acesta de aridizare nu a apărut de acum, a apărut de acum mai mult de 50 de ani. La nivel global se vorbeşte despre deşertificare. Acesta a evoluat extraordinar şi iată că o întâlnim la această dată, mai ales pe anumite zone ale României, cum este Dobrogea, Lunca Dunării, zonele de podiş din Moldova, partea de vest a ţării, zone care au intrat într-un proces de aridizare. Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud-vest a României, partea din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, este o realitate.

AGERPRES: Care este în prezent suprafaţa totală a României intrată în acest proces de deşertificare?

Valeriu Tabără: Eu cred că aproape 70% din suprafaţa ţării, care cuprinde atât zone arabile, cât şi agricole, inclusiv zone forestiere. Şi vreau să explic. Aici nu este vorba despre zone, aşa cum am fost obişnuiţi, în care a plouat mai mult sau zone în care a plouat mai puţin. Fenomenul acesta de aridizare, de apariţie a perioadelor mai lungi sau mai scurte de căldură mare, astăzi este în partea de vest şi în decurs de o zi a apărut în toată ţara, ajunge la capătul celălalt al ţării.

Mai mult decât atât. A crescut foarte mult perioada aceasta cu temperaturi foarte ridicate şi iată că ne întâlnim cu un alt fenomen care afectează România şi de care nu prea s-a ţinut seama. De exemplu, anul acesta plantele s-au maturizat rapid, pentru că nu a fost apă în sol – şi foarte puţini înţeleg problema – este vorba despre indicele de aridizare. Este vorba de umiditate relativă foarte scăzută, care coboară brusc şi uneori sub 50% şi ţine foarte mult timp, aproape nu mai poţi respira ca om, dar planta aceea care este pe stres…? Şi începe uscarea la floarea soarelui, la porumb, de sus în jos, nu de la bază spre vârf. La seceta pedologică ea începe de la pământ în sus. Floarea soarelui, care are un grad de adaptabilitate extraordinar, când are frunze multe şi începe seceta, frunzele de la bază umbrite sunt eliminate, le autoelimină planta, ca să nu mai fie consumatoare şi îşi poate reduce cu 10-15, din 40 de frunze. Când apare fenomenul acesta, care este din ce în ce mai frecvent în România şi mai semnificativ ca efecte, plantele acestea se usucă de la vârf în jos, iar cele mai afectate sunt porumbul şi floarea soarelui. Foarte afectată este şi soia, care la anumite grade de temperatură nu mai este fertilă.

Din nefericire, această ariditate are consecinţe extraordinare şi asupra calităţii. De pildă, la porumbul din acest an a scăzut foarte mult masa hectolitrică, care se corelează direct cu conţinutul boabelor în substanţe de rezervă. Cu cât ele sunt mai grele, mai pline, cu atât masa hectolitrică este mai mare. Ele s-au uscat rapid, nu au mai putut acumula nici chiar amidon şi atunci masa hectolictrică scade foarte mult, iar produsul util, făina, proteinele în special au de suferit, nu mai acumulează. Deci, afectează inclusiv calitatea.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, care ar fi soluţiile pentru agricultura din România şi cum se pot adapta fermierii români la noile condiţii climatice?

Valeriu Tabără: Irigaţiile reprezintă o soluţie, dar din păcate nu este suficientă. Doar irigaţiile nu rezolvă problema. Ele rezolvă doar problema umidităţii solului, la nivel de rădăcină, dar nu şi pe cea a umidităţii şi a secetei atmosferice. Aici avem o singură soluţie, cu două componente. În primul rând trebuie să îmi creez soiuri şi hibrizi de cultivare, care să fie tolerante la perioadele de secetă şi să îmi rezolv şi să repar tehnologii. Adică nu mai pot semăna porumbul în aprilie, ca să îl prindă seceta din iulie, trebuie să mă duc cu semănatul către martie, poate februarie. Este o problemă importantă, colosală aş spune. Aici este un test pe care ar trebui să îl cerem tuturor companiilor producătoare de hibrizi, i se spune „cold-test” şi este testarea rezistenţei la temperaturi scăzute a seminţei germinale sau a tinerilor plăntuţe la oscilaţii de temperatură. Asta ar trebui să ajungă companiile să ceară şi inclusiv Inspectoratele pentru controlul calităţii seminţelor, introducerea ca probă obligatorie, dacă este vorba de sămânţa de floarea soarelui sau de porumb. Momentan se face doar la cerere, dar eu cred că ar trebui să devină obligaţie pentru producătorii de sămânţă, iar pe buletinul de analiză să apară şi valorile indicelui cold-test, ca fermierul să poate alege acei hibrizi care au toleranţă, să îi semene mai timpuriu, ca să nu prindă seceta din vară şi atunci cred că nu mai sunt probleme. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi la floarea soarelui.

AGERPRES: Ce plante din zonele calde s-ar putea adapta în viitor în România?

Valeriu Tabără: Cred că multe plante din zonele calde pot să îşi facă loc, la un moment dat, de pildă măslinul. Putem produce smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, dar toate acestea într-un sistem coordonat.

Interviul INTEGRAL pe AGERPRES.RO