„Mi-e greu să spun. Teoretic, da, practic, nu, pentru că suntem la sfârşitul lunii octombrie, dacă a fost amânat încă o săptămână (decizia CCR cu privire la legea referendumului n.r.), intrăm în luna noiembrie. De la data la care semnează preşedintele, nu înseamnă că se pune în aplicare textul de lege. Preşedintele poate să semneze după decizia Curţii, când este publicată în Monitorul Oficial, fără să fie retrimisă Camerei Deputaţilor, în 10 zile. Dacă mai pui 10 zile, săptămâna viitoare e 2 noiembrie plus, încă 10 zile înseamnă 12 noiembrie, plus 30 de zile din momentul în care semnezi decretul, pentru că aşa e: în 30 de zile de la semnarea decretului înseamnă 12 decembrie. Nu ştiu dacă nu cumva s-au terminat alegerile prezidenţiale până atunci, anul viitor. Atunci facem de Crăciun referendum”, a explicat Valeriu Zgonea, răspunzând la întrebarea dacă sunt şanse să se realizeze referendumul constituţional odată cu alegerile prezidenţiale din 2014.

Zgonea a menţionat că el a spus că CCR va amâna acest caz şi că „previziunea” lui a fost una corectă.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Marcel Ciolacu, după retragerea lui Cătălin Cîrstoiu: „Sunt ...

Sebastian Burduja, candidatul liberalilor la Primăria Capitalei: ...

Curtea Constituţională a amânat, miercuri, dezbaterile privind sesizarea preşedintelui Traian Băsescu legată de Legea referendumului, pentru data de 14 noiembrie.

Motivul amânării a fost, potrivit preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, imposibilitatea constituirii completului de şedinţă, întrucât de la reuniune au lipsit trei membri ai CCR.

„Amânăm dezbaterile pentru data de 14 noiembrie din imposibilitatea constituirii legale a completului. (…) Minim şase trebuia să fie prezenţi, numai că este o decizie importantă şi nu putem să o luăm, aşa, în fuga calului, cu patru … data trecută, când noi am dezbătut-o a fost … doi dintre cei prezenţi au avut o opinie separată. Se presupune că ar fi fost, dacă îşi păstrează votul, nu puteam să votăm oricum”, a precizat Zegrean.

De la şedinţa Curţii Constituţionale de miercuri au lipsit Iulia Motoc (aleasă recent de plenul APCE pentru postul de judecător la CEDO, judecător CCR din 2010, când a fost desemnată de Senat, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor), Petre Lăzăroiu şi Daniel Morar (propuşi de Preşedinţie la Curtea Constituţională).

Şeful statului a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în 21 septembrie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Preşedintele Traian Băsescu a arătat în sesizare că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituţie, potrivit cărora „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.

De asemenea, în sesizarea de neconstituţionalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 şi 2 din Constituţie, prin care se stipulează că „suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum” şi că „niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

Traian Băsescu susţine că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar un cvorum de 50 la sută plus unu.

În 29 mai, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 221 de voturi „pentru”, 73 de voturi „împotrivă” şi două abţineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30 la sută. Iniţiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Bogdan Ciucă, a modificat Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50 la 30 la sută, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25 la sută din alegători pentru validarea rezultatelor.

PDL a sesizat la rândul său Curtea Constituţională în legătură cu această lege.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30 la sută pragul la referendum este constituţională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituţională.

Preşedintele Curţii Constituţionale şi judecătorii CC Daniel Morar şi Ştefan Minea au formulat o opinie separată, la acel moment, în care au susţinut că prevederi din lege duc la „înfrângerea” suveranităţii şi la alterarea legitimităţii deciziilor.

Cei trei judecători argumentau că definirea democraţiei se face ca „guvernare de către şi pentru popor”, ceea ce conduce la ideea că guvernarea se face în numele unei majorităţi.

„Majorităţile trebuie să guverneze şi minorităţile trebuie să se exprime şi, eventual să se opună. Democraţia trebuie să se manifeste în cadrul a două coordonate: pe de o parte, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă şansa de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi şi, pe de altă parte, decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor, manifestată direct sau mediat”, argumentau judecătorii CCR, în opinia separată.

De asemenea, ei susţineau că „principiul majorităţii este singura consecinţă posibilă a modelului democratic”.

Preşedintele Traian Băsescu declara în iulie, răspuzând unei întrebări legate de decizia CC privind Legea referendumului, că nu înţelege termenul de „un an” fixat de această instituţie, precizând că acesta este „greşit fixat”.

„Curtea Constituţională nu a protejat procesul de revizuire a Constituţiei, care a început deja”, a spus atunci Băsescu, menţionând că nu vrea să se înţeleagă că ar critica Curtea Constituţională.