Procurorii notează în rechizitoriul celor două vrăjitoare faptul că, prin monitorizarea mass-media, Rada Mincă, zisă Melissa, şi Roxana Lider, zisă Vanessa, identificau persoane publice, „cu mare potenţial financiar, care se găseau în diferite situaţii defavorabile, în general în conflict cu alte persoane publice şi le creau acestora falsa reprezentare că problemele au fost generate de practicile oculte iniţiate de inculpate”.

În acest sens, Vanessa şi Melissa legătura cu reporteri şi, prin apariţia în diverse publicaţii şi emisiuni televizate, aduceau în mod indirect la cunoştinţa victimelor că situaţiiile defavorabile în care acestea se aflau, „se datorau practicilor de magie” ale celor două, la solicitarea directă a persoanelor cu care eventual vedetele se aflau în conflict.

Alte Articole

Un bărbat a fost sfâșiat ieri de un rechin. Rechinul a fost ...

Ultima oră: Cristian Cioacă iese din închisoare! Fostul poliţist, ...

Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii de faliment ...

Astfel, victimele erau contactate în mod direct, prin intermediul sms-urilor şi reţelelor de socializare, ocazie cu care li se comunica să urmărească emisiunile televizate sau presa scrisă.

„Printre persoanele publice, pe care inculpatele Mincă Rada şi Lider Roxana pretind că le-au contactat, aspecte relevate în emisiuni televizate, prin articole în presa scrisă cât şi pe reţelele de socializare, putem exemplifica pe: Mihaela Borcea, Alina Vidican (actuala soţie a lui Cristian Borcea), Mircea Geoană, Mariana Moculescu, Ana Lesko, o prietenă a Amaliei Năstase, două persoane cunoscute de-ale lui Irinel şi Monica Columbeanu, dar şi pe Oana Zăvoranu”, consemnează sursa citată.

De asemenea, prin intermediul reţelelor de socializare, vrăjitoarele au încercat şi contactarea unor vedete internaţionale, cum ar fi Shakira, Beyonce sau Inna.

Vrăjitoarele Mincă Rada şi Lider Roxana le cereau victimelor la început, pentru iniţierea ritualului, diverse bunuri sau obiecte, cum ar fi articole personale de îmbrăcăminte, păpuşi, piroane (cuie mari), cuţite, iconiţe, miere de albine etc., ulterior, pentru desfăşurarea ritualului care se prelungea în timp sub diferite pretexte, inculpatele pretindeau obiecte de valoare (bijuterii, autoturisme) şi diverse sume de bani din ce în ce mai mari.

„Este şi cazul părţii vătămate Zăvoranu Ioana, care a fost determinată în acest mod să încheie mai multe contracte de vânzare a unor bunuri mobile şi imobile sau contracte de împrumut cu garanţie imobiliară, la un preţ subevaluat în raport cu valoarea de piaţă a acestora, în realitate regăsindu-ne de fapt în faţa unei activităţi de cămătărie disimulată”, notează procurorii.

Investigaţiile au relevat faptul că numai în perioada 5 noiembrie 2010 – 7 decembrie 2011, inculpatele Mincă Rada şi Lider Roxana, s-au aflat în contact cu încă 14 persoane, posibile părţi vătămate.

Vrăjitoarele Vanessa şi Melissa, care au escrocat-o şi şantajat-o pe Oana Zăvoranu, au fost trimise în judecată, în stare de arest preventiv, alături de alte şapte persoane, între care şi denunţătorul procurorului Max Bălăşescu de la Parchetul Tribunalului Ilfov, care e judecat pentru corupţie, informează miercuri Ministerul Public.

Procurorul învestit iniţial cu soluţionarea cazului vrăjitoarelor, Maximilian Bălăşescu, a fost arestat, în 1 februarie, ca urmare a faptului că a cerut mită 300.000 de euro pentru a închide dosarul.

În 2 noiembrie 2011 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, plângerea penală a Oanei Zăvoranu, care reclama faptul că în perioada februarie – octombrie 2011 a fost şantajată şi înşelată de mai multe persoane necunoscute, cu mai multe sume de bani, bunuri mobile şi imobile.

„Aceasta considera că a fost înşelată şi şantajată, întrucât prin starea de temere şi frică care i-au fost permanent insuflate, prin ameninţări referitoare la integritatea sa fizică şi psihică, precum şi prin manopere dolosive, a fost deposedată de autorii infracţiunilor de mai multe sume de bani, de un autoturism marca Porsche Cayman, dar şi determinată să înstrăineze două imobile situate în municipiul Bucureşti, de a căror contravaloare în bani nu a beneficiat niciodată, prejudiciul total fiind estimat de către aceasta la suma de 450.000 de euro”, se arată în rechizitoriu.