„Este greu de folosit cuvântul „câştigător“ în aceeaşi pro­po­ziţie cu pandemia, dar este adevărat că în contex­tul creat de COVID-19, co­mer­ţul online a cunoscut o creştere consi­de­rabilă. În vârful pandemiei, numărul de comenzi pla­sate pe zi pe Bringo a ajuns să fie de până la 10 ori mai mare decât în perioada ante­rioa­ră“, spune Ioana Ilie-Dobre, director general al platformei de livrări Bringo, controlată de gru­pul Carrefour şi activă în 36 de oraşe din ţa­ră. Ea a fost numită recent în această func­ţie, fiind recrutată de la Uber Eats, companie care s-a retras în 2020 de pe piaţa locală. Exis­tă în continuare serviciul de transport Uber.

Jucătorii din comerţul cu dominantă ali­mentară – lanţurile străine de supermarketuri şi hipermarketuri – au deschis magazine on­line încă de acum mai bine de cinci ani pentru a fi pregătiţi pentru momentul în care această „revoluţie“ va avea loc. Mai exact, de multă vre­me românii cumpără electronice şi electro­casnice, călătorii, cărţi sau haine on­line. Ali­men­tele şi băuturile rămăseseră un ultim bas­tion de cucerit pentru acest timp de co­merţ. Prin­cipalul motiv pentru care ro­mâ­nii (dar nu nu­mai) nu au cumpărat multă vre­me fruc­te sau legume online este faptul că voiau să le va­dă cum arată, voiau de multe ori să le pi­păie şi pre­ferau să aleagă personal. Nici pen­tru cele­lal­te alimente şi băuturi nu exis­ta un apetit cres­cut când vine vorba de shopping on­line, de aceea ponderea acestui tip de co­merţ a fost până în 2019 (inclusiv anul trecut) mult sub 0,5%, conform in­for­ma­ţiilor din piaţă.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Rezervările pentru minivacanța de Paști îi supără pe hotelieri. ...

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, investiție masivă lângă ...

Ant Group, firma lui Jack Ma, se listează la bursă în Hong Kong şi la Shanghai, dorind să obțină 34,4 miliarde dolari

În contextul generat însă de pandemia de COVID-19, mulţi con­sumatori au comandat pen­tru prima dată online astfel de bunuri, mai ales în perioada stă­rii de ur­genţă când liber­tatea de miş­care era limi­ta­tă, iar au­to­ri­tă­ţile au reco­man­dat dis­tan­ţa­re. Mulţi cli­enţi au ră­mas însă fideli acestui ca­nal după ce au co­man­dat prima dată, mo­tiv pen­tru care vân­ză­rile au cres­cut ac­celerat. „Motivele pentru a face cum­părături on­line îna­in­te de pan­demie au fost cele le­gate de con­fort şi econo­mi­e de timp. Asta s-a schimbat ra­di­cal în timpul stă­rii de urgenţă, oamenii fiind ne­voiţi să ape­le­ze la platfor­me de online shop­ping atât din cau­za restricţiilor de deplasare, cât şi din tea­mă pen­tru să­nă­tatea lor“, spu­ne Ioana Ilie-Dobre. Ea adau­gă că şi în prezent cum­pă­ră­tu­rile online sunt în continuare un seg­ment mic al întregului co­merţ alimentar, însă aces­ta a crescut ac­celerat în pandemie, ajun­gând undeva la 1%, conform unui studiu intern.

Astfel, vânzările online de alimente, bu­nuri de îngrijire personală şi a locuinţei au ajuns la 200-220 de milioane de euro în acest an în contextul în care toată piaţa de bunuri de larg consum este estimată la 20-22 mld. euro, potrivit celor mai recente date ale ZF.

„Noi estimăm însă că seg­men­tul de co­merţ alimentar online va creşte în anii care ur­mează cu un ritm accele­rat, fiind foarte po­sibil să depăşească, până în 2025, 4% din to­talul co­merţului alimen­tar.“

Dacă ponderea acestui tip de comerţ va ajunge la 4% în to­talul vânzărilor de bunuri FMCG, în­ca­să­ri­le din on­line se vor apro­pia de pra­gul de 1 mld. euro, con­form calculelor ZF.

În pandemie sau chiar înainte mulţi din­tre jucătorii din comerţul modern local au pa­riat pe dezvoltarea operaţiu­ni­lor online şi a livrărilor la do­mi­ci­liu, fie direct, fie în parte­ne­riat. Ofi­cia­lii lanţurilor de supermarketuri sau hiper­mar­keturi se aş­tep­tau ca acest tip de co­merţ să se dezvolte, însă nimeni nu a pre­vă­zut ascen­siu­nea fulmi­nan­tă datorată pan­de­miei de Covid-19. S-au schimbat însă lucruri şi în offline.

„Prima schimbare mare pe care am ob­servat-o a fost creşterea accelerată a co­şului me­diu de cumpărături din magazi­ne­le ali­mentare. În situaţii normale, acesta este un in­dicator relativ stabil la nivel de magazin. Şi mai interesant este că nici până acum coşul me­diu nu s-a întors la nivelul de dinaintea stă­rii de urgenţă“, spune Ioana Ilie-Dobre.

Ba chiar, odată cu noile recorduri de cazuri noi de Covid-19, acesta a reînceput să creas­că. În acest coş, a crescut ponderea pro­du­se­lor de bază, precum făină, ouă, lapte, drojdie.

Mai mult, dacă înainte de pandemie peste 50% din clienţii Bringo preferau să achite numerar, iar restul alegeau să achite cu cardul bancar, odată cu pandemia şi preferinţele clienţilor s-au schimbat. Acum sub 30% dintre clienţ aleg să plătească cu numerar, 25% optând sa achite cumpărăturile chiar online, direct în aplicaţie.

„Cu o experienţă de trei ani în acest segment, Bringo a crescut cu o rată mai mare decât piaţa în această perioadă, ajungând la o cotă de piaţă de aproximativ 50% (din vânzările online de alimente – n.red.). În plus, o mare parte dintre utilizatorii noi ai aplicaţiei au continuat să îşi facă cumpărăturile online şi după ce restricţiile au fost ridicate. Cea mai mare provocare pentru noi în această perioadă a fost mărirea echipei de livratori. Am angajat sute de livratori noi în doar câteva săptămâni, astfel crescând capacitatea noastră operaţională.“ Ea nu oferă cifre privind numărul de livratori. Explică însă că din iunie până acum, Bringo şi-a extins prezenţa în România cu 11 oraşe noi, ajungând la un număr de 36 oraşe.

Marile investiţii în platformă anul acesta au fost introducerea plăţii online direct în aplicaţie, lansarea serviciul Click & Collect, împreună cu Carrefour – pentru situaţii când ieşitul din casă nu poate fi evitat şi prin care clienţii plătesc o taxă de ridicare de două ori mai mică decât taxa de livrare -, şi lansarea platformei web bringo.ro – pentru un segment de cumpărători care nu sunt atât de confortabili cu folosirea aplicaţiilor mobile şi preferă pagini web -, precum şi actualizarea proceselor de back-end, spune executivul român.

„Toate aceste investiţii au fost posibile într-un timp foarte scurt datorită faptului că platforma Bringo este dezvoltată 100% în România. Plata online a fost de mult cerută de către clienţii noştri şi nu este o surpriză ca a contribuit mult la creşterea Bringo. Pentru mulţi clienţi, atenţi la măsurile de siguranţă, introducerea acestei metode de plată ce permite livrarea unei comenzi fără interacţiune cu livratorul a fost foarte importantă.“

Platforma bringo.ro a fost lansată relativ recent, odată cu transferul supermarketului online Carrefour în aplicaţia Bringo. Cifra de afaceri a acestui business – Bringo – e contorizată în cifra de afaceri a hipermarketurilor Carrefour, produsele fiind cumpărate din aceste magazine şi având şi aceleaşi preţuri, fiind apoi livrate acasă. Datele defalcate nu sunt disponibile. Totuşi, dacă se ia în calcul că Ioana Ilie-Dobre a spus că Bringo are 50% din vânzările online de alimente şi bunuri FMCG, vânzările pot fi estimate de ZF la 100 mil. euro.

Grupul care operează brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi-a îmbunătăţit estimările privind rezultatele din 2020, pe fondul Covid-19. Sphera Franchise Group estimează vânzări de 669,7 milioane lei faţă de 537 milioane lei iniţial

Sphera Franchise Group, care operează restaurantele KFC (în România, Italia şi Moldova) şi Pizza Hut şi Taco Bell (în România), anunţă o nouă prognoză îmbunătăţită privind bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2020, faţă de estimarea iniţială din mai 2020, ca urmare a măsurilor adoptate ca răspuns la pandemia COVID-19 şi a restricţiilor impuse de autorităţi privind activitatea restaurantelor. Astfel, grupul estimează vânzări în restaurante de 669,7 milioane lei, faţă de 537 milioane lei cât au fost iniţial estimate în mai, şi cu 29,9% în scădere faţă de rezultatul anului 2019 când s-au ridicat la 954,7 milioane lei.

”Sphera Franchise Group, deţinătorul companiilor care operează brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, anunţă prognoze ale bugetului de venituri şi cheltuieli pentru 2020 mult îmbunătăţite faţă de estimarea iniţială din mai 2020, ca urmare a măsurilor adoptate ca răspuns la pandemia COVID-19 şi a restricţiilor impuse de autorităţi privind activitatea restaurantelor”, arată grupul.

Astfel, dacă EBITDA iniţială fusese estimată având o pierdere de 11,3 milioane lei, în scădere cu 111,7% faţă de 96 milioane lei, valoarea înregistrată în 2019, prognozele actualizate indică o evoluţie poziţivă la 26,5 milioane lei, în scădere cu numai 72,4% faţă de rezultatul anului 2019.

Vânzările prognozate acum sunt de 669,7 milioane lei, faţă de 537 milioane lei cât au fost iniţial estimate în mai, şi cu 29,9% în scădere faţă de rezultatul anului 2019 când acestea au înregistrat 954,7 milioane lei. Prognoza privind marja brută din restaurante înregistrează o evoluţie pozitivă de la 353,8 milioane lei din bugetul iniţial, la 448 milioane lei, în timp ce prognoza privind profitul din exploatare se dublează faţă de estimarea din luna mai de la 34,3 milioane lei la 72,7 milioane lei. 

Totodată, fluxul de numerar securizat de companie este unul solid, arată compania. Astfel, la 30 iunie 2020, numerarul consolidat şi echivalentele de numerar ale grupului atingeau 80,906 milioane lei.

„A fost o perioadă extrem de dificilă, plină de incertitudini pentru industria HoReCa, unul dintre sectoarele cele mai afectate de pandemie. Prognozele actuale cu mult îmbunătăţite faţă de estimările iniţiale, arată efortul depus de conducerea companiei pentru minimizarea impactului asupra rezultatelor financiare şi totodată responsabilitatea faţă de acţionari, clienţi şi angajaţi,” a declarat Călin Ionescu, directorul general al Sphera.

Noul buget prognozat reflectă evoluţia pozitivă a companiei de la ridicarea stării de urgenţă în România, piaţa principală a activităţii grupului de francize Sphera, precum şi în Italia, precizează gupul într-un raport transmis BVB.

”Sphera a reuşit să atenueze impactul măsurilor de control asupra răspândirii pandemiei concentrându-se pe dezvoltarea unor noi canale de vânzare, cum ar fi colaborarea cu agregatorii de comenzi online, alături de promovarea canalelor Delivery şi Drive-Thru, care continuă să servească mâncare prin KFC Delivery, KFC Drive Thru şi Pizza Hut Delivery. Grupul a încheiat până în prezent parteneriate cu opt platforme de comenzi online în toate pieţele pe care este activ, pe lângă canalele proprii de vânzări online. Totodată, costurile şi meniurile au fost optimizate, fluxurile de clienţi şi de producţie au fost analizate şi reorganizate”, spun reprezentanţii grupului.

Compania a continuat, de asemenea, să implementeze planul pentru deschiderea de noi restaurante, precum şi să identifice noi locaţii pentru extinderi viitoare.

”Reacţia rapidă şi adoptarea modelului de business la noua realitate au ajutat grupul să-şi maximizeze performanţa”, adaugă ei.

Compania va publica rezultatele pentru trimestrul 3 2020 în data de 12 noiembrie 2020.

Compania a avut pierderi de 22,36 milioane lei în primul semestru, de la un profit net de 18,09 milioane lei în perioada similară din 2019.

Vânzările în restaurante s-au ridicat la 304,58 milioane lei, mai mici cu 31,6% faţă de primele şase luni din 2019.

La 30 iunie 2020, grupul avea 148 de restaurante active, dintre care 79 de locaţii KFC, 21 de restaurante Pizza Hut, 21 Pizza Hut Delivery şi 10 locaţii Taco Bell în România, 16 restaurante KFC în Italia şi un restaurant KFC în Republica Moldova.

La 30 iunie 2020, Sphera Franchise Group avea un număr de 5.003 de angajaţi.

Sphera Franchise Group este o companie holding ce reuneşte branduri precum KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell.

KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell sunt operate în sistem de franciză de către companiile deţinute de Sphera Franchise Group, cel mai mare grup de restaurante din sectorul restaurantelor cu servicii complete din România.

Sphera Franchise Group a fost înfiinţată pe 16 mai 2017. Acţiunile companiei au intrat la tranzacţionare pe Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti pe 9 noiembrie 2017.