Vârsta de pensionare se majorează cu şase luni pe an. Nicio pensie nu va fi mai mare decât salariul luat în mână

Vechimea crește la 30 de ani, pentru toate categoriile, dar interesant de menționat că vechimea obligatorie în domeniul care, de altfel, și oferă pensia specială, va ajunge 20 de ani.

10 nov. 2022, 08:27
Vârsta de pensionare se majorează cu şase luni pe an. Nicio pensie nu va fi mai mare decât salariul luat în mână

Vârsta de pensionare va creşte etapizat. Schimbările sunt prevăzute  pe o perioadă de 10 ani şi presupun creşterea vârstei de pensionare, dar şi reducerea cuantumului pensiilor, în raport cu veniturile brute. Nicio pensie nu va fi mai mare decât salariul luat în mână, nu va mai fi permis să iei o pensie specială după doar câțiva ani de muncă într-un anumit domeniu, şi nu se va mai calcula pensia după media câtorva luni, mai bine plătite şi cu sporuri.

Pensia pntru vechime va scădea în proporție, de la 80% din venitul brut, cât este în prezent, până la 65%. Tot etapizat, va scădea cu 1,5% în fiecare an.

Vechimea crește la 30 de ani, pentru toate categoriile, dar interesant de menționat că vechimea obligatorie în domeniul care, de altfel, și oferă pensia specială, va ajunge 20 de ani.

La funcționarii parlamentari este, de exemplu, de doar 4 ani, ceilalți ani pot să lucreze în cu totul alte domenii, dar totuși beneficiază de pensie specială.

Beneficiile pentru cei care lucrează mai mult de 30 de ani cresc procentual cu 1% până când ajung la 75%, iar perioada din care se calculează o medie, din care se face acea pensie specială, va fi 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate.

Pensii 2022. Un român încasează lunar o pensie mai mare de 50.000 de lei. Pensiile speciale s-au majorat cu mai mult de 100%

La diplomați, spre exemplu, în acest moment se calculează pensia specială în funcție de ultima lună de activitate. Se mai face media câtorva luni, cele în care salariile sunt mai mari, există sporuri mai mari, dar și se ține cont de venitul brut, nu de cel net. Motiv pentru care, în multe cazuri, pensia ajungea să fie mai mare chiar decât salariul în plată. Nu va mai fi vorba despre așa ceva de acum înainte.

Și indexarea va urma să fie făcută la fel ca în sistemul național de pensii. Cine sunt cei vizați de aceste modificări? Personalul diplomatic și consular, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic, procurori și judecători, personalul auxiliar din parchete și instanțe și angajați ai Curții de Conturi, anunţă Digi 24. Militarii nu sunt trecuți aici, pentru că Banca Mondială a recomandat foarte clar, să nu intervină Guvernul la pensiile militare.

Dacă ar fi să ne luăm după declarațiile liderilor politici, vedem că nici la magistrați nu ar vrea neapărat să intervină. O să vedem aici dacă va fi luată o decizie politică.

Ce se va întâmpla cu pensiile magistraților și militarilor din 2023. Guvernul a luat decizia. Anunț despre pensiile speciale

Ce prevede reforma pensiilor inclusă în PNRR: creşte vârsta de pensionare, formula de calcul va fi schimbată

>Guvernul a prezentat în Planul Național de Redresare și Reziliență, trimis oficial luni la Bruxelles, reforma sistemului de pensii din România, precum și pașii care urmează să fie parcurși. Potrivit documentului transmis Comisiei Europene, creșterea vârstei de pensionare va fi voluntară, va fi propusă o nouă formulă de indexare a pensiilor și va fi modificată pensionarea anticipată. Astfel, vor putea ieși la pensie cei care au realizat un stagiu complet de cotizare de 43 de ani, cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare. Legea ar urma să intre în vigoare la finalul anului 2023.

Noua lege a pensiilor ar urma să fie finalizată la nivelul guvernului în prima parte a anului viitor, urmând ca mai apoi să fie trimisă în Parlament. Potrivit documentului integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență, legea va înlocui „toate prevederile negative” din legile anterioare.

„Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari  sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026. Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri. Trebuie să avem curajul să le spunem părinților noștri că ceva trebuie să se schimbe. Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, scrie ministrul Cristian Ghinea, în preambulul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce s-a angajat Guvernul să facă referitor la pensii:

  • transmiterea către Parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoarea la perioada fixă de contributivitate de 25 ani), si propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc.
  • eliminarea indicelui de corecție.
  • creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat,
  • modificarea pensionării anticipate.
  • stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare și asigurând sustenabilitatea fiscală a Pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare.
  • ministerul muncii va finaliza legea în prima parte a anului 2022 și o va trimite în Parlament.
  • aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB-ul vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a acomoda aceste creșteri). – Q4 2023.
  • toate dosarele de pensii recalculate – Q4 2022.
  • aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Q4 2022.
  • aprobarea legislației necesare pentru asigurarea sustenabilității Pilonul 2 pensii – Q1 2022.