Hotărârea a fost pronunțată într-un dosar care privește un cadru didactic căruia unitatea de învățământ i-a refuzat plata a 25 de zile de concediu de odihnă neefectuate după încheierea contractului individual de muncă pe perioadă determinată. Angajatorul și-a justificat refuzul prin prevederile introduse de Guvern prin OUG 156/2024, scrie avocatnet.ro.
Profesorul, sprijinit de organizația sindicală, a contestat măsura în instanță și a susținut că nu a putut beneficia de concediul de odihnă din motive independente de voința sa. În plus, acesta a invocat legislația europeană care garantează dreptul la compensarea financiară a concediului neefectuat atunci când raportul de muncă încetează.
Vezi și Poți sau nu să dai de permis la 60 de ani? Ce spune legea
Judecătorii au constatat că prevederile ordonanței intră în conflict direct cu Directiva europeană 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru. Aceasta stabilește că perioada minimă de concediu anual plătit nu poate fi înlocuită cu o compensație financiară decât în situația încetării raporturilor de muncă.
Instanța a reținut că jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene garantează acest drept indiferent de motivele încetării contractului și fără posibilitatea impunerii unor condiții suplimentare prin legislația națională.
În motivare, Tribunalul Iași a invocat și articolul 148 din Constituția României, care consacră prioritatea normelor europene obligatorii față de dispozițiile interne contrare. Drept urmare, judecătorii au decis să nu aplice prevederea din OUG 156/2024 și au obligat angajatorul la plata indemnizației aferente celor 25 de zile de concediu neefectuate.
Decizia scoate în evidență și un efect financiar important al măsurii adoptate de Guvern. Tribunalul nu a dispus doar plata concediului restant, ci și actualizarea sumelor cu indicele de inflație, precum și plata dobânzii legale penalizatoare calculate de la momentul la care drepturile salariale trebuiau acordate și până la achitarea efectivă.
Practic, ceea ce autoritățile au încercat să amâne prin interdicția introdusă în OUG 156/2024 se poate transforma într-o cheltuială și mai mare pentru instituțiile publice, din cauza penalităților și a actualizării sumelor cu rata inflației.