Procesul de recuperare a creanţelor fostei bănci de comerţ exterior trenează din 1999. Atunci, Guvernul a decis ca Bancorex să fuzioneze prin absorbţie cu Banca Comercială Română, ca soluţie de salvare a fostei bănci de comerţ exterior, cea mai mare bancă de la acea vreme.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

La zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor Bancorex, statul încerca încă să recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 firme.

Un document oficial relevă faptul că Guvernul nu a reuşit în această perioadă să încaseze decât 725.882 dolari din recuperarea creanţelor neperformante preluate de la Bancorex.

După ce conturile AVAS au fost blocate de păgubiţii FNI sau alţi creditori, motivele invocate în document pentru această situaţie pornesc de la lipsa banilor pentru deplasări în teritoriu şi trimiterea corespondenţei până la problemele cu care se confruntă executorii AVAS, inclusiv cu Poliţia şi Parchetul, din cauza informaţiilor eronate primite chiar din partea instituţiilor statului.

Documentul face referire şi la riscurile majore la care sunt supuşi executorii AVAS urmare derulării metodei de executare silită, respectiv instituirea sechestrelor, vânzarea bunurilor prin licitaţii publice şi popriri asupra conturilor bancare ale debitorilor, materializate în contestaţii la executare sau plângeri penale formulate de debitori.

Aceeaşi sursă arată că executorii AVAS sunt cercetaţi de Poliţie şi Parchet pentru acţiunile desfăşurate şi atrage atenţia asupra pericolului de atragere a răspunderii materiale pentru prescrierea titlurilor executorii şi folosirea unor „informaţii eronate furnizate de anumite instituţii ale statului”.