VIDEO Haos la Bruxelles. Fermierii au incendiat cauciucuri şi baloţi de paie şi au blocat străzile cu tractoare

Scene de haos aveau loc luni la Bruxelles, al cărui centru este blocat de zeci de tractoare, în timp ce femierii furioşi au dat foc la cauciucuri şi baloţi de paie, iar forţele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă, la mică distanţă de locul unde s-au reunit miniştrii agriculturii din UE, relatează Reuters.

Mărturia cutremurătoare a unui român care locuia în blocul distrus de incendiu în Valencia. Mama și fiica lui erau în apartament

Fermierii au dat foc unor grămezi de anvelope vechi în cadrul unui protest organizat pentru a cere UE să acţioneze în privinţa unei serii de probleme care îi afectează, de la preţurile ieftine din supermarketuri la acordurile de liber schimb ale blocului comunitar, în timp ce miniştrii agriculturii s-au reunit pentru a discuta despre criza din acest sector.

Alte articole

Oportunitate profesională de neratat. UE oferă salarii de peste 5.000 de euro lunar

EXCLUSIV Diana Șoșoacă acuză că a fost gazată și bătută de jandarmi la protestul fermierilor împotriva acordului Mercosur: „Au împușcat protestatari cu gloanțe, oamenii cădeau pe lângă mine, unii vomau sânge. La momentul ăsta sunt semiparalizată”

Poliţia antirevoltă a tras cu tunuri de apă pentru a stinge flăcările. Fermierii din întreaga Europă au organizat săptămâni întregi de proteste pentru a cere factorilor de decizie politică să acţioneze în legătură cu o serie de presiuni la care, potrivit acestora, este supus sectorul – de la preţurile ieftine din supermarketuri, la importurile la preţuri mici care subminează producătorii locali, până la normele stricte ale UE în materie de mediu.

Nemulţumirile locale variază. Dar Morgan Ody, coordonatoarea generală a organizaţiei agricole La Via Campesina, a declarat că pentru majoritatea agricultorilor „este vorba de venituri. Este vorba despre faptul că suntem săraci şi că vrem să ne asigurăm un trai decent”, a declarat Ody pentru Reuters.

Ody, ea însăşi o fermieră din Bretania, Franţa, a cerut UE să stabilească preţuri minime de sprijin şi să iasă din acordurile de liber schimb care permit importul de produse străine mai ieftine.

Două românce care locuiau în blocul din Valencia distrus de un incendiu puternic, printre persoanele dispărute

„Nu suntem împotriva politicilor climatice. Dar ştim că, pentru a face tranziţia, avem nevoie de preţuri mai mari pentru produse, deoarece costă mai mult să producem într-un mod ecologic„, a explicat ea.

Printre revendicări se numără şi încetarea acordurilor de liber schimb, despre care agricultorii spun că au dus la importuri mai ieftine din ţări în care producătorii se confruntă cu standarde de mediu mai puţin stricte decât cele din UE.

O scenă instalată luni la locul protestului a fost acoperită cu o pancartă pe care scria „Stop EU Mercosur” – o referire la negocierile în curs pentru încheierea unui acord comercial al UE cu grupul de ţări sud-americane din organizaţia Mercosur.

Comisia Europeană a declarat că nu au fost îndeplinite condiţiile care ar permite UE să semneze acordul cu Mercosur. Aceasta a solicitat garanţii mai puternice privind standardele de mediu în cadrul acordului.

Miniştrii agriculturii urmau să dezbată un nou set de propuneri ale UE pentru a reduce presiunea asupra fermierilor, inclusiv o reducere a inspecţiilor agricole şi posibilitatea de a scuti fermele mici de anumite standarde de mediu. „Fermierii trebuie să fie plătiţi pentru ceea ce fac… Există aspecte ale Green Deal-ului cerute agricultorilor care nu sunt remunerate. Acesta este miezul problemei„, a declarat ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, referindu-se la cerinţele de mediu ale UE.

Ca răspuns la săptămânile de proteste ale fermierilor furioşi, UE a slăbit deja unele părţi ale politicilor sale emblematice de mediu din cadrul Green Deal. UE a eliminat din foaia sa de parcurs privind clima până în 2040 un obiectiv de reducere a emisiilor din agricultură. De asemenea, a retras o lege privind reducerea pesticidelor şi a amânat un obiectiv care prevedea ca fermierii să lase o parte din terenuri în pârloagă pentru a îmbunătăţi biodiversitatea.