VIDEO Un animal dispărut din România de 200 de ani a fost văzut în țara noastră

Castorul sau brebul, căci la el ne referim, este un animal rozător semiacvatic protejat prin lege, fiind amenințat cu dispariția, atât în țara noastră, cât și în restul Europei.

Acest simpatic animal a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, nu numai în România, ci și în marea parte a Europei, din cauza faptul că a fost vânat excesiv pentru blana sa, dar și pentru că i s-a modificat habitatul, conform Click.

Rozătoarea extrem de rară are o lungime a corpului de până la 90 cm. Greutatea lor variază în funcție de specie, de la 10 până la 31 de kilograme. Au o blană mătăsoasă, de culoare brună-roșietică.

Castorii au un corp alungit, cu membre mici și puternice. Coada lor neacoperită este mare și lată. Femelele sunt uneori mai mari decât masculii. Un lucru special la această specie îl reprezintă picioarele, care sunt foarte mici, iar labele prezintă doar patru degete.

Alte articole

Bătaie pe portocale după ce un TIR s-a răsturnat în Mehedinți. Oamenii s-au călcat în picioare să strângă fructele de pe jos VIDEO

Când mașina de serviciu devine spion: instalație improvizată descoperită de doi polițiști din Mehedinți. Ironiile și controversele apărute pe rețelele sociale

Citește și: EXCLUSIV| Medicul Virgiliu Stroescu aruncă bomba! ”Cine mănâncă o dată pe zi se îngrașă”

Denumirea veche a castorului, “breb”, vine din indo-europeană – “bhebhrus” – rădăcina cuvântului, “bher”, însemnând “castaniu”, “lucios”.

Mai mult, castorii trăiesc în familii foarte mari, formate din părinți, puii din anul respectiv și tineretul din generația anterioară.

Animalele tinere părăsesc de regulă cuibul la vârsta de doi ani, iar după o migrare de cel puțin douăzeci de kilometri, își găsesc teritorii și partenere.

Habitatul castorului este în apropierea apelor, unde îşi construieşte cuib, pe care îl apără de intruşi înconjurându-l cu baraje, maldăre de noroi, pietre, amestecate cu urină şi o secreţie din sacul anal (castoreum). Mai ales toamna acest animal sapă adânc la rădăcina copacilor sau îi retează, pentru a-şi ridica astfel barajele protectoare.

Citește și: De ce sunt atât de gustoşi renumiţii covridogi de la Luca. Câte calorii au şi cât de mult îngraşă