Viorica Dăncilă: Am cerut sprijinul Comisiei Europene pentru reducerea impactului pestei porcine

Premierul Viorica Dăncilă a declarat joi că a solicitat comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, acordarea de către Comisia Europeană a întregului sprijin tehnic şi financiar în scopul reducerii impactului nefast pe care pesta porcină africană l-a avut asupra agriculturii româneşti.

RomaniaTV.net
13 sept. 2018, 08:06
Viorica Dăncilă: Am cerut sprijinul Comisiei Europene pentru reducerea impactului pestei porcine

„Am prezentat domnului comisar situaţia creată de evoluţia explozivă a pestei porcine africane, cu efecte atât în planul economico-financiar, dar şi social. În acest context, am solicitat domnului comisar european acordarea întregului sprijin tehnic şi financiar din partea Comisiei Europene pentru reducerea impactului nefast pe care pesta porcină africană l-a avut asupra agriculturii româneşti”, a afirmat Viorica Dăncilă, la Palatul Victoria, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de Phil Hogan, potrivit Agerpres.

Premierul a subliniat că asistenţa europeană este foarte importantă pentru România, dată fiind ponderea agriculturii în economia românească.

„Este suficient să amintesc că datele statistice arată că agricultura a contribuit de o manieră consistentă la creşterea economică a României”, a precizat Dăncilă.

Premierul a arătat că la întâlnirea cu Phil Hogan a prezentat proiectele avute în vedere de Guvern pentru modernizarea agriculturii româneşti.

„În primul rând, am prezentat domnului comisar o serie de acţiuni întreprinse la nivel guvernamental, al căror scop este de dezvoltare a unei agriculturi competitive. Am arătat că este pentru prima dată când au fost alocate la timp subvenţiile pentru agricultură. Am discutat despre programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Conform programului de guvernare, ne-am propus 2 milioane de hectare irigate în următorii doi ani. De asemenea, am prezentat măsurile de dezvoltare a sistemului naţional antigrindină”, a spus Dăncilă.

Totodată, şefa Guvernului a discutat cu oficialul european şi despre obiectivele majore ale României pe durata mandatului la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi a reafirmat importanţa pe care ţara noastră o acordă coeziunii proiectului european.

„În acest sens, politica agricolă comună, alături de politica de coeziune, joacă un rol important în generarea de creştere economică şi convergenţă economică şi socială. În context, am reiterat poziţia României pe principalele subiecte circumscrise Politicii agricole comune. Suntem în favoarea continuării convergenţei plăţilor directe, care vor contribui la reducerea diferenţelor dintre subvenţiile directe ale statelor membre din est faţă de cele din vestul Europei. În acelaşi timp, credem că ar trebui să se utilizeze la calculul subvenţiei suprafaţa solicitată într-un an mai recent, respectiv 2018 şi nu 2016. Susţinem menţinerea unui nivel adecvat al bugetului Politicii agricole comune, reducerea acestuia riscând să adâncească decalajele de dezvoltare între regiuni, dar şi între statele membre. Dorim creşterea fondurilor alocate dezvoltării rurale. Considerăm că reducerea de 16% şi intenţia de creştere a ratei de cofinanţare naţională vor afecta grav dezvoltarea zonelor de munte, a zonelor defavorizate, a agriculturii ecologice, măsurile de climă şi mediu, investiţiile în inovare şi dezvoltarea de cunoştinţe”, a mai declarat Dăncilă.

Potrivit acesteia, România se opune propunerii de plafonare obligatorie a subvenţiilor agricole.

”O astfel de măsură ar afecta grav fermele mari, competitive, dar şi pe cele mijlocii, fără a contribui cu adevărat la restructurarea fermelor necompetitive. Propunerea noastră este de a lăsa la latitudinea statelor membre decizia privind plafonarea sau plata predistributivă cu creşterea procentului acesteia la 25 – 30% pentru fermele mari. Susţinem continuarea aplicării schemelor de plată pentru tinerii fermieri şi pentru fermele mici cu sprijin cuplat, precum şi o politică simplificată în sensul debirocratizării. Sunt convinsă că împreună vom reuşi să continuăm la nivel naţional buna cooperare pe care am avut-o la nivel european şi am încredere că domnul comisar va avea o abordare obiectivă în ceea ce priveşte România”, a mai spus Dăncilă. 

Phil Hogan: Ne gândim la măsuri financiare pentru a ajuta fermierii afectaţi de pesta porcină africană

Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, a declarat că la nivelul Comisiei Europene se are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru a ajuta fermierii români afectaţi de pesta porcină africană.

„Discutând despre pesta africană, amândoi ne-am anunţat perspectivele şi impresiile vizavi de felul în care a evoluat această boală. În termeni de a detecta boala, faptul că am detectat peste 800 de focare, arată că sistemul de detecţie în România funcţionează bine. Pentru a putea eradica în timp util şi pentru a menţine situaţia care se află în momentul de faţă, am discutat ce alte măsuri financiare, sanitar-veterinare şi similare pot fi luate pentru a menţine situaţia într-un punct bun. Având în vedere că peste 75% din ceea ce înseamnă porci la nivel de gospodărie singulară se află în România şi sunt măsuri care sunt foarte greu de implementat şi luat. Şi, desigur, pe lângă control, supraveghere şi intervenţie ne gândim şi la măsuri financiare pentru a ajuta fermierii în aceste situaţii, astfel încît să treacă peste aceste momente. Guvernul a notificat Comisia Europeană recent pentru a putea implementa cât mai uşor măsurile de biosecuritate, astfel încât eliminarea bolii să fie cât mai timpurie. Când vom primi mai multe detalii în următoarele zile, ne vom putea uita foarte atent la cererea României şi vom şti foarte exact ce măsuri putem lua pentru a ajuta România”, a declarat Phil Hogan în cadrul declaraţiilor comune susţinute, joi, la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Oficialul european a menţionat că, deja, de la nivelul Comisiei s-au alocat 2 milioane de euro pentru „partea de ajutor sanitar-veterinar”.

„Acum ne uităm la programul de dezvoltare rurală să vedem cum putem ajuta fermierii (…) pe această speţă”, a spus Hogan.

El a adăugat că a discutat cu premierul român şi vizavi de plafonarea pentru plata de redistribuţie directă şi plăţile directe pentru fermele mici şi medii.

„Aşteptăm orice idee pozitivă care poate veni pentru a ne putea ajuta să-i menţinem în afaceri pe fermierii mici şi mijlocii aflaţi în aceste situaţii. Prin BEI şi alte fonduri de investiţii europene vom încerca să dăm un ajutor în această speţă. Mai târziu vă vom oferi câteva detalii despre această schemă de ajutor financiar”, a spus Hogan.

Comisarul european a mulţumit, totodată, Guvernului de la Bucureşti pentru sprijinul faţă de Politica Agricolă Comună şi în special pentru partea de finanţare.

„Aţi fost foarte puternici suporteri ai politicilor tradiţionale de coeziune şi Politica Agricolă Comună. Acest suport nu este uitat şi cu siguranţă se va ţine cont, în special, când discutăm bugetul pentru următoarea perioadă de timp. Ţinem cont că actuala politică de dezvoltare rurală a avut succes mare. La 40% aveţi cea mai mare rată de absorbţie a oricărui program de dezvoltare rurală din cadrul UE „, a declarat Hogan.

Oficialul european a punctat impactul financiar al ieşirii Marii Britanii din UE şi perspectivele viitorului buget al UE în acest context.

„Desigur, datorită deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană ne aflăm într-o situaţie de constrângere bugetară. Asta înseamnă că pierdem 12 miliarde de euro pe care Marea Britanie le-ar fi livrat la bugetul consolidat al UE. De aceea există foarte multe ţări care ţintesc la o reducere a acestor fonduri pentru partea europeană în contextul dat. Pentru România şi politicile tradiţionale la care aderă am reuşit la un nivel foarte rezonabil, spun eu, să menţinem nivelul de finanţare (…) mai ales pentru pilonul I pentru România. Pe bună dreptate aţi sesizat reducerea de 16% (a bugetului privind dezvoltarea rurală – n.r.) care poate fi totuşi negociată în următoarele luni cu ceilalţi prim-miniştri. Comisarul Creţu a făcut o treabă foarte bună în a creşte pe cealaltă parte fondurile pentru România, pe coeziune”, a declarat Hogan.

El a spus că a discutat cu premierul român şi despre „lanţul alimentar şi despre practicile neloiale, care sunt acum în dezbatere în Parlamentul European”.

„Şi datorită efectelor nefaste pe care le au asupra consumatorilor şi fermierilor din România, doamna premier este nerăbdătoare să pună în aplicare aceste concluzii şi decizii. Trebuie să eliminăm aceste practici neloiale şi din piaţă, dar şi din lanţul agroalimentar, astfel încât fermierii români să poată să beneficieze de aceste servicii”, a declarat Hogan.

Ministerul Agriculturii vrea să dea un ajutor de stat de 80 milioane euro drept compensaţie pentru pagubele cauzate de pesta porcină africană

Ministerul Agriculturii vrea să instituie o schemă de ajutor de stat de 80 milioane euro pentru compensarea pagubelor cauzate de pesta porcină africană în gospodăriile populaţiei, potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului publicat în dezbatere pe site-ul ministerului.

”Valoarea maximă totală a schemei pentru întreaga perioadă de aplicare este echivalentul în lei a 80 milioane euro. Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie a anului precedent anului în care se efectuează plăţile”, se arată în proiect.

Perioada de depunere a cererilor de plată începe cu luna octombrie a acestui an, dar nu mai devreme de primirea Deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat, şi se încheie cu luna octombrie a anului 2020.

”Ajutorul de stat reprezintă o măsură compensatorie acordată crescătorilor de porcine, persoane fizice ale căror animale au fost sacrificate la greutăţi aflate sub greutatea standard de valorificare de 110 kg, care cresc porcine pentru consum familial, sezonier, tradiţional în perioada sărbătorilor de Crăciun dar şi pentru valorificarea pe piaţa liberă, în aceeaşi perioadă şi obţinerea unor minime venituri care să le permită reluarea producţiei agricole pentru anul următor”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Resursele financiare necesare acordării ajutorului de stat se încadrează în limitele de cheltuieli aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2019 şi 2020, spun autorii documentului.

”În contextul epidemiologic actual al evoluţiei pestei porcine africane în state terţe vecine şi pe teritoriul Uniunii Europene în Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Cehia şi România, se impune luarea de măsuri urgente pentru combaterea acestei boli pe teritoriul României”, se menţionează în proiect.

ANSVSA: Pesta porcină africană evoluează în 207 localităţi din 12 judeţe; peste 230.000 de porci au fost sacrificaţi

Pesta porcină africană evoluează în 207 localităţi din 12 judeţe, cu un număr total de 898 de focare (dintre care 13 în exploataţii comerciale industriale, unul în abatorul aparţinând unei ferme şi unul într-o exploataţie comercială de tip A) şi 57 de cazuri la mistreţi, a anunţat, joi, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În total au fost eliminaţi 232.722 de porci afectaţi de boală, de la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

În zona de N-V a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi. În judeţul Satu-Mare sunt 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi, judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ şi în judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi, din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău şi Giurgiu. Au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci. Au fost afectaţi 42 de porci mistreţi. Cele mai multe focare în gospodării, 551, se înregistrează în judeţul Tulcea, unde mai sunt un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi. În judeţul Brăila sunt 60 de focare în gospodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale, în judeţul Constanţa – 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ialomiţa – 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi, în judeţul Galaţi – 9 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ilfov – 7 focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Călăraşi – 41 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ, în judeţul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei şi în judeţul Giurgiu – un focar în gospodăriile populaţiei.

În data de 13 august 2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24 august a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

ANSVSA precizează că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.