„Legea parteneriatului civil e în discuţie între partidele parlamentare. Şi noi avem, fiecare, reprezentanţi care lucrează la acest proiect. Multă lume e de acord că, după ce a existat acest referendum care a declanşat un val de ură, e momentul, într-adevăr, să se adopte o lege a parteneriatului civil. (…) Acum, cum se face… În România e foarte complicat”, a afirmat Alexandrescu la dezbaterea „Dezbinaţi împreună. România după referendum”, organizată de Grupul de Dialog Social.

El a informat că PNL s-a retras de la discuţii, deoarece nu consideră oportună adoptarea, în momentul de faţă, a unui asemenea act normativ.

„Există un draft, care a fost modificat de foarte multe ori, care vine de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar aici partidele politice au discuţii foarte aprinse. PNL, de pildă, consideră că nu este oportună, în momentul de faţă, adoptarea unei asemenea legi. Deci, s-a retras din discuţii. Nu doresc să se asocieze cu această iniţiativă. Şi e posibil să voteze contra, când se va ajunge la vot. Deocamdată nu doresc să fie în comitetul de elaborare”, a precizat Vlad Alexandrescu.

El a mai spus că USR a susţinut „de foarte multă vreme” această lege, „în diverse versiuni, inclusiv în versiunea Cernea” în comisiile în care a fost în Camera Deputaţilor, „PSD şi-a delegat unui minoritar această reprezentare” în persoana lui Petre Florin Manole, iar UDMR a comunicat că „o să ia în curând o decizie dacă sprijină sau nu” actul normativ.

Senatorul USR afirmă că discuţiile vizează, în primul rând, locul unde se încheie parteneriatul civil, „dacă se face sau nu la primărie”.

„Şi aici trebuie să vă spun că am fost destul de trist de felul în care se va rezolva problema, pentru că PSD nu doreşte ca acest lucru să se întâmple la primărie şi atunci CNCD a găsit un fel de refugiu în ideea că s-ar putea face la notar, notarul transmiţând ulterior către ofiţerul de stare civilă care emite un certificat de parteneriat civil. Eu argumentez în continuare în favoarea ideii că acest lucru trebuie să se facă la primărie, pentru că nu e doar un contract. E un contract special, e un contract care angajează statul. De ce angajează statul? Pentru că dă anumite drepturi, eventual de fiscalitate, de asigurări medicale, de pensie de urmaş partenerului supravieţuitor, de moştenire, de reprezentare în caz de accident grav, la spital, celuilalt partener. Prin urmare, statul e, cum ar veni, ar treilea partener în acest contract. Şi atunci mi se pare normal ca , totuşi, acest lucru să fie la starea civilă”, a susţinut Alexandrescu.

El a mai spus că un alt lucru care s-a discutat foarte mult şi pe care „l-au cerut zone mai conservatoare a fost posibilitatea unui notar să se abţină de la încheierea unui parteneriat civil”.

„Fără nici un motiv. Deci draftul nu spune din ce motive. Mie mi se pare foarte periculos. (…) Notarii nu se abţin în general de la a face o procură, sau de a face o moştenire. De ce s-ar abţine de la a constata voinţa a două persoane de a intra într-un parteneriat civil?”, a precizat Alexandrescu.

El a adăugat că „al treilea lucru este chestiunea adopţiei”.

„Legea, aşa cum e în momentul de faţă pe masă stipulează clar interdicţia de adopţie pentru partenerii de acelaşi sex. Ceea ce mie mi se pare total deplasat, pentru că adopţia în România este legiferată de Legea adopţiei, de o altă lege. Nu trebuie să fie legiferată de Legea parteneriatului. Nu are nici o legătură cu Legea parteneriatului, care este o lege specială care reglementează un anumit tip de contract special. Mai ales că, prin Legea adopţiilor, deja se ştie deja cine poate să adopte. E foarte clar. E adevărat că PSD a propus acum o modificare a Legii adopţiei, care va veni în Parlament. Nu e încă adoptată. Dacă Legiuitorul ar dori să specifice acest lucru (interdicţia de adopţie pentru partenerii de acelaşi sex – n.r.) ar trebui s-o facă în această modificare a legii adopţiior, nu în Legea parteneriatului civil, care e cu totul altceva”, a explicat Vlad Alexandrescu.

În opinia sa, „o chestiune destul de delicată” o constituie şi eliminarea „în ultimul draft” a clauzei de fidelitate, pe care şi-o datorează partenerii în interiorul unui parteneriat civil încheiat.

„Şi atunci, sigur, că se pune problema că acest contract de parteneriat se poate desface printr-o declaraţie a unei singure persoane, a unui singur partener, spre deosebire de căsătorie, care nu se poate desface prin declaraţia unei singure persoane. Apar probleme mai delicate pentru care eu nu am un răspuns. Cum, dacă doi oameni decid să aibă o viaţă împreună şi să se asocieze patrimonial şi să existe o comunitate de bunuri, care poate fi reglementată prin contract special sau nu, cum, această comunitate de viaţă se poate desface prin declaraţia unei singure persoane, fără să existe, de fapt, un motiv? Acesta este un lucru de filosofie a vieţii de familie aş zice”, a spus senatorul USR.

Necesitatea adoptării acestei legi derivă, potrivit lui Vlad Alexandrescu, inclusiv din faptul că „dincolo de persoanele LGBT, există foarte multe cupluri în România, heterosexuale, care ar putea să se unească sub această formă de parteneriat”.

„Sute de mii de persoane trăiesc în forme de convieţuire fără nici un fel de recunoaştere juridică şi de apărare juridică în faţa legii şi numărul de copii care se nasc în afara căsătoriei este, dacă nu mă înşel, de aproape 50% în momentul de faţă în România. Deci, dacă ne gândim şi la copii şi la faptul că merită şi ei să aibă o formă de protecţie, până la urmă, pentru că protecţia se extinde şi asupra copiilor, această lege este foarte necesară. Şi iată că, totuşi, încă întâmpinăm obstacole”, a încheiat Vlad Alexandrescu.