Volksbank România a fost scoasă de sub urmărire penală

Procurorul de caz a argumentat decizia, aşa cum este prezentată în Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, prin faptul că infracţiunea invocată de clientul nemulţumit nu este o infracţiune, ci un litigiu de natură civilă. Aceeaşi rezoluţie prevede scoaterea de sub urmărire penală a angajaţilor Volksbank implicaţi în acelaşi dosar – din sucursală şi din centrală.

Acest dosar a fost deschis de Parchet în urma a nu mai puţin de şase plângeri penale depuse, pe parcursul a doi ani, de acelaşi client Volksbank – B. A. şi fratele său B.C.

Prima plâgere a fost făcuta în 18 Oct 2010. Clientul acuza angajaţii din sucursala Volksbank care a acordat creditul, de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, deoarece au continuat să reţina comisionul de risc prevăzut în contractul de împrumut.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

A doua plângere a fost făcută în 22 Octombrie 2010, împotriva a alţi doi angajaţi Volksbank, de data aceasta din centrală, tot pentru reţinerea comisionului de risc prevăzut în contractul semnat de client.

Alte articole

Unde și-a ascuns banii Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat cu milionul din dosarul de înșelăciune

Patru persoane trimise în judecată pentru înşelăciuni în Cimitirul Bellu, cu un prejudiciu de peste 800.000 de lei. Un inculpat s-ar fi dat drept preot pentru a înşela persoanele vârstnice

Plângerea numărul trei a fost formulată în 9 Ianuarie 2012, tot pentru abuz în serviciu împotriva intereselor persoanei, din cauza că Banca nu a anulat clauza privind comisionul de risc.

A patra plângere a fost formulată în 22 Februarie 2012 de fratele acestui client, tot pentru abuz în serviciu. O zi mai târziu s-a mai făcut o plângere de petentul iniţial, angajaţii Volksbank fiind acuzaţi de înşelăciune.

Pe 28 Februarie 2012 a mai fost făcută o plângere de petentul iniţial. De aceasta dată, el solicita începerea urmăririi penale împotriva persoanei juridice pentru complicitate la înşelăciune.

Procurorul a apreciat că faptele invocate de client sunt de natură civilă („motivele invocate de banca fiind suficiente pentru a înlătura certitudinea existenţei unei intenţii penale, caracterizată prin rea-credinţă şi încălcarea deliberată a legii” – citat din rezoluţia procurorului).