Vouchere de 50 de euro pentru români. Marius Budăi şi Marcel Boloş vor stabili, miercuri, soluția pentru ca voucherele să fie date oamenilor la 1 iunie, iar statul să își recupereze banii din fonduri europene.

Citeşte şi Nicolae Ciucă, anunţ de ultimă oră despre voucherele pentru românii vulnerabili. „Există fondurile necesare pentru asigurarea acestor vouchere”

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Ministrul Fondurilor Europene încearcă să convingă Comisia Europeană să putem folosi banii din exerciţiul bugetar 2014-2020 sau din actualul exercitiu bugetar 2021-2027 pentru a plăti voucherele sociale promise românilor fără posibilităţi.

De la 1 iunie, voucherele vor fi plătite de la bugetul de stat,  însă se poartă aceste discutii pentru că cei din guvern vor să-şi deconteze aceşti bani de la comisia europeană.

Anca Dragu îi cere socoteală ministrului Câciu: De ce aţi exprimat valoarea voucherelor în euro? Oare pentru că abia peste câţiva ani veţi plăti aceste vouchere, când vom fi în zona euro

Senatorul USR Anca Dragu l-a întrebat, miercuri, din plenul Senatului, pe ministrul Finanţelor, de ce a exprimat valoarea voucherelor acordate populaţiei, în euro.

”Moneda României este leul şi va fi pentru încă câţiva ani.De ce aţi exprimat valoarea voucherelor în euro? Oare pentru că abia peste câţiva ani veţi plăti aceste vouchere, când vom fi în zona euro?Sau pentru că prea seamănă cu suta de lei promisă la pensie, din balconul CC al PCR”, a spus senatorul USR.

Ea a menţionat că România are cel mai scăzut rating de ţară din UE. S&P şi Fitch s-au pronunţat recent asupra rating-ului suveran şi au atras atenţia asupra riscurilor fiscal bugetare care, dacă se materializează, ar putea duce Romania sub nivelul considerat sigur pentru investiţii.

Potrivit Ancăi Dragu, ”o situaţie îngrijorătoare este costul împrumuturilor Ministerului Finanţelor, rata dobânzii pe care noi, românii, trebuie să o plătim la împrumuturile pentru finanţarea deficitului bugetar şi a datoriei publice”.

”Este cea mai mare rată a dobânzii din UE, este chiar peste nivelul plătit de Serbia, care este o ţară în afara UE şi care are un rating de ţară sub nivelul de investiţii. Puteţi explica de ce România se împrumută atât de scump, mai scump decât economii cu credibilitate mai scăzută? Şi asta în condiţiile în care avem sau aveam un buffer de finanţare confortabil. Dobânzi mai mari plătesc şi firmele şi persoanele fizice. De exemplu, pentru un credit ipotecar pe 30 de ani, de 250.000 de lei, un cetăţean plăteşte astăzi cu 200 de lei mai mult decât plătea înainte de creşterea ratelor dobânzilor, în loc de 1.200 de lei, plăteşte 1.400 de lei”, a afirmat ea.

Senatoarea a mai arătat că creşterea economică a fost revizuită în scădere, astfel că din 4,6%, creşterea reală a PIB, estimată la începutul anului, acum a rămas mai puţin de jumătate, circa 2%.

Anca Dragu s-a referit şi la intenţia introducerii unei noi taxe pentru toate companiile din România – 100 de euro pentru companiile mari, 50 de euro pt companiile mijlocii, 20 de euro pentru cele mici şi 10 euro pentru PFA-uri. ”Condiţionaţi depunerea raportărilor contabile de achitarea acestei taxe. N-ar fi trebuit să acceptaţi aşa ceva, domnule ministru! De ce vă lăsaţi folosit în loc să protejaţi contribuabilii?”, arată Dragu.

În final, senatoarea i-a spus ministrului: ”Aţi uitat să creşteţi pensiile, salariile, nu aţi finanţat transportul elevilor, nu aţi extins programul masa caldă şi multe altele nefăcute”.

Citeşte şi Rareş Bogdan, despre acordarea voucherelor din programul „Sprijin pentru România”: „Înainte se acordau vouchere pentru 860.000 de persoane, acum se vor acorda pentru 3,5 milioane”