Zanni de la Survivor, după ce a fost dat afară de la orfelinat: „Era ca o pușcărie – bătaie şi pedepse încontinuu”

Zanni de la Survivor, după ce a fost dat afară de la orfelinat. Concurentul din echipa Faimoşilor a povestit că abia aştepta să plece din acel loc şi a făcut în aşa fel încât să fie dat afară. A stat cu chirie într-un cămin de nefamilişti, dar era bucuros că a scăpat de bătăile şi pedepsele din orfelinat.

Citeşte şi: Cum arăta Zanni înainte să aibă părul blond și tatuaje. Nimeni nu îl recunoaşte

Zanni de la Survivor, după ce a fost dat afară de la orfelinat

„Când am ieșit, am simțit că e cea mai frumoasă zi din viața mea. Am simțit că am scăpat, am evadat. Le-am dat motive să mă dea afară, pentru că eram tot timpul revoltat. Puneam mult preț pe libertate, era mai importantă decât mâncarea și un loc de dormit.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Era ca o pușcărie – bătaie, pedepse încontinuu, nimeni nu vorbea cu noi. Am găsit un cămin de nefamiliști cu chirie, era 100 de lei pe lună. Era un cămin pentru șobolani, era o mizerie de nedescris. Am stat acolo doi ani de zile, singur. Atunci m-am cunoscut, am înțeles cine sunt, ce vreau de la mine, de la viață, ce doresc să fac„, a declarat Zanni pentru Viva.ro.

Alte articole

Horoscop vara 2026. Sezonul abundenţei, norocul vine la orice pas pentru patru zodii binecuvântate cu protecţie astrală

Viena în farfurie! Cum prepari Kardinalschnitte, desertul rafinat din cele mai elegante cafenele ale capitalei Austriei

Zanni de la Survivor, despre drama trăită

Zanni de la Survivor, despre drama de la orfelinat. Tânărul a avut o viaţă extrem de grea la centrul unde a stat până la 14 ani. Nu a ştiut ce înseamnă o zi de naştere, nu ştia că „era băiat”, era „ca un animal, mirosea tot ce primea”.

„Până la șase ani nu știam ce se întâmplă cu viața mea, eram ca un animal. Îmi amintesc că au venit la un moment dat cu un tort și nu înțelegeam de ce toată lumea cânta. Nu știam că este ziua mea, că o dată pe an se sărbătorește, nu știam ce înseamnă zi de naștere. Nu știam că sunt băiat, ne băgau la dușuri pe toți. A fost teribil. Când am mers în alt centru, oamenii de acolo au început să mă învețe diverse lucruri pe care nu le știam. Ei au văzut că eram ca un animal. Miroseam tot ce primeam.

Nu înțelegeam niciodată dacă o să iau sau nu bătaie pentru ceva. Nu știam cum sunt regulile cu mesele. Știam doar că îmi este foame și așteptam să ni se dea ceva de mâncare. Nu a fost greu sau ușor, pentru că nu știam altfel. Eram neînțeles de toată lumea. Eram bătuți de cei mai mari. Nu aveam libertatea să mă joc, nu aveam prieteni.

Aici am stat de la 6 până la 14 ani, când m-au dat afară, ca pe un câine. Mi-au dat o geantă, să îmi pun câteva haine, și gata! De acolo am plecat la un alt centru, care te primea cu condiția să continui școala. Am fost la școală până m-au dat afară și de acolo, după doi, trei ani. Nici nu m-au anunțat. Mi-au spus să plec.

N-am făcut nimic să-mi cunosc părinții, n-am avut nici puterea, nici curiozitatea. Nu aș ști de unde să încep. Pe mama am văzut-o de două-trei ori când eram mic, mi-o amintesc. Am înțeles că ei nu au avut nicio emoție pentru mine, copilul lor. Nu cred că am fost dorit. Sunt momente când mă gândesc cum ar fi să mă caute părinții. Mi-ar plăcea”, a declarat Zanni.