Zeci de români îi cer Avocatului Poporului să conteste la CCR Legea carantinării şi izolării

Câteva zeci de români s-au strâns marţi în faţa sediului Avocatului Poporului şi îi cer lui Renate Weber să atace la CCR Legea carantinării şi izolării, despre care consideră că ar conţine măsuri abuzive. 

RomaniaTV.net
21 iul. 2020, 13:17
Zeci de români îi cer Avocatului Poporului să conteste la CCR Legea carantinării şi izolării

Legea carantinării şi izolării a apărut în Monitorul Oficial pe 18 iulie şi se aplică de marţi, 21 iulie. Legea carantinei şi izolării nu se aplică doar în perioada epidemiei de COVID-19, ci pentru orice altă epidemie sau situație de risc epidemiologie și biologic. Prevederile actului normativ sunt pentru prevenirea introducerii și limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul României.

Ce înseamnă carantină

Carantina persoanelor este definită în lege drept „separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau la locația declarată de către persoana carantinată.

 

Cine intră în carantina

Măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care:

a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu;

b) au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată a fi infectată de o boală infecto-contagioasă.

În situația în care persoanele refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locația declarată de acestea, precum și atunci când persoanele în cauză încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control recomandă, iar reprezentantul direcției de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.

Citeşte şi: Dr. Monica Pop cere atacarea legii carantinei la CCR. „E neconstituţională. Este permisă internarea cu forţa exclusiv psihopaţilor”

 

Cât durează carantina
Carantina se instituie pe durata perioadei de incubație a bolii de care persoana este fie bolnavă fie suspectă. „Măsura încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubație sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării”.

 

Cine plătește carantina
Persoanele care ajung în carantină într-un spațiu desemnat de autorități pentru că au declarat pe propria răspundere că nu pot realiza distanțarea fizică la domiciliu nu plătesc nimic, carantina le este plătită de către bugetl Ministerului Sănătății.

Cei care nu respectă carantina la domiciliu, deși ei au declarat că vor sta acasă sau la o locație anume, au obligația de a suporta cheltuielile carantinării în spațiul special desemnat de autorități.

 

Ce înseamnă izolarea

Izolarea în spital se va dispune cu acordul persoanei examinate de medic, iar în lipsa acestuia doar când mediul constată riscul iminent de transmitere comunitară. Persoana respectivă va trebui să stea însă în spital cel mult 48 de ore, până când vin rezultatele examenelor medicale care i s-au făcut. La împlinirea celor 48 de ore, medicul poate recomanda prelungirea măsurii de izolare la spital sau poate recomanda chiar izolarea la domiciliu sau în altă locație declarată de persoana în cauză. Măsura izolării dispusă de medic încetează când se confirmă vindecarea persoanei sau când mediul recomandă asta pentru că constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

În ceea ce priveşte măsura izolării la domiciliu, legea prevede că aceasta se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată nu poate fi dispusă în situaţiile in care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locaţie alternativă ataşată acesteia.

Totodată documentul stabileşte că izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive.

Citeşte şi: Avocatul Poporului critică legea carantinei: „Medicii cred că aceste măsuri contravin practicilor CEDO privind munca forţată”

 

Carantina şi izolarea pot fi contestate în instanţă

Legea carantinei şi izolării prevede că măsurile luate vor putea fi contestate în instanță de pacienți, fie la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază ori își are reședința pacientul, fie la judecătoria în a cărei circumscripție e situată unitatea sanitară unde e internat. Nu va fi plătită nicio taxă de timbru pentru aceste acțiuni, iar ele se vor judeca de urgență – 24 de ore.

Persoanele care au intrat în contact direct cu bolnavi de COVID-19 vor fi carantinate în baza unei decizii emise de Direcţia de Sănătate Publică pentru fiecare, individual, potrivit Hotărârii 36 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prezentată marţi, în cadrul şedinţei de Guvern, de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
 

* Hotărârea 36 a CNSU – text integral AICI

Citeşte şi: Începe vânătoarea pacienţilor cu COVID-19 externaţi la cerere sau care au refuzat să fie internaţi. Anunţ de ultima oră al premierului