Zilele de sărbătoare, votate de politicieni, mai puţin cunoscute de români

Cea mai recentă zi de sărbătoare la nivel naţional a fost pe 19 noiembrie, atunci când s-a cinstit ziua bărbatului. Aleşii au votat anul trecut proiectul de lege pentru declararea zilei de 8 martie — Ziua femeii și 19 noiembrie — Ziua bărbatului.

Practic, politicienii au vrut ca ţara noastră să fie în rând cu alte 60 de ţări ale lumii care sărbătoresc în fiecare an, la 19 noiembrie, Ziua internațională a bărbaților.  Scopul declarat al aleşilor era acela de a „elimina discriminarea dintre femei și bărbați și creșterea gradului de conștientizare privind concilierea vieții de familie cu viața profesională. Sărbătorirea zilei femeii și a zilei bărbatului este un prilej pentru a îmbunătăți relațiile dintre sexe, de a evidenția realizările și contribuțiile lor la comunitate, familie, căsătorie și prezentarea unor modele de urmat”, se arată în raportul postat pe site-ul www.cdep.ro.

Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie — Ziua femeii și 19 noiembrie — Ziua bărbatului a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, la 3 martie 2016, și publicată în Monitorul Oficial la 7 martie 2016. 

Din cuprinsul acestei legi putem observa că „Autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi acestor zile”. De asemenea, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune vor putea include în programele lor emisiuni dedicate promovării drepturilor femeii sau, după caz, drepturilor bărbatului.

Alte articole

Liviu Vârciu dă de pământ cu politicienii români din cauza traficului de pe Valea Prahovei: „Putori nenorocite numai pe interes!”

Stenograme incendiare în dosarul șpăgii de 20 de milioane de euro de la Aeroportul Otopeni. Nume grele din politică ies la iveală

Ziua bărbatului, prilej de campanie publicitară

În anii de boom economic când companiile declarau creşteri de două cifre ale afacerilor, un brand cunoscut de bere a decis să lanseze o campanie publicitară pentru declararea zilei de 5 mai ca Zi a Bărbatului ca sărbătoare legală. Puţin a lipsit ca această zi să aibă şi o recunoaştere oficială. Din punct de vedere cultural, cei mai mulţi dintre români sărbătoresc ziua lor pe data de 9 martie, odată cu Sărbătoarea celor 40 de Mucenici. Evenimentul se mai numeşte şi Sărbătoare Celor 40 de pahare, pe care, potrivit tradiţiei, bărbaţii ar trebui să le bea.

Cele mai recente date arată că în România sunt peste 50 de zile de sărbătoare naţională, însă cel mai probabil acest număr va creşte având în vedere apetitul politicienilor pentru acest tip de legi.  Doar în prima sesiune parlamentară din 2017 aleşii au votat mai multe zile de sărbătoare naţională. Astfel, deputatul Eugen Tomac a avut succes cu un proiect de lege, care declară ziua de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională.

De asemenea, aleşii au mai adoptat 3 legi prin care se instituie 3 zile naţionale, astfel: o lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor, iniţiată de 9 deputaţi şi senatori PSD, PNL, UNPR, o lege pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste, iniţiată de 34 de deputaţi PSD, PNL, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi, şi o lege privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, iniţiată de 8 deputaţi şi senatori PSD şi ALDE.

Citeşte şi: ZILE LIBERE: Cât vom sta acasă de Crăciun, Revelion şi în 2018

Primele zile libere din 2018 sunt de Anul Nou (1 ianuarie si 2 ianuarie). Urmeaza Ziua Principatelor Romane (24 ianuarie), iar apoi Pastele (8 aprilie si 9 aprilie). Va fi liber si de Ziua Muncii (1 mai), Rusalii (27 mai, 28 mai). Urmeaza Ziua Copilului (1 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august) si Sfantul Andrei (30 noiembrie). Ultimele trei zile libere sunt de Ziua Nationala a Romaniei (1 decembrie) si de Craciun (25 decembrie si 26 decembrie).

Cele 14 zile libere din 2018 sunt:

• 1 ianuarie (luni) si 2 ianuarie (marti) – Anul Nou
• 24 ianuarie (marti) – Ziua Unirii Principatelor Romane
• 8 aprilie 2018 (duminica) si 9 aprilie (luni) – Pastele
• 1 mai (marti) – Ziua Muncii
• 27 mai (duminica) si 28 mai (luni) – Rusalii
• 1 iunie (vineri) – Ziua Internationala a Copilului
• 15 august (miercuri) – Adormirea Maicii Domnului
• 30 noiembrie (vineri) – Sfantul Andrei
• 1 decembrie (sambata) – Ziua Nationala a Romaniei
• 25 decembrie (marti) si 26 decembrie (miercuri) – Craciunul

Alte sărbători oficiale ale României

Pe 25 martie este Ziua Poliţiei Române. Tot atunci este şi Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Sclaviei şi Comerţului Transatlantic cu Sclavi. În aprilie, pe 3, este Ziua Jandarmeriei Române, iar în prima duminică din lună este Ziua NATO în România. Pe 8 aprilie, în calendarul sărbătorilor naţionale este trecută din 2006 Ziua Etniei Romilor din România. Pe 29 Aprilie sunt sărbătoriţi veteranii de război.

Când ajungem în luna mai, sărbătorim încă din 2009, în prima duminică din lună, Ziua Mamei, ca a doua duminică să fie dedicată Tatălui. Pe 2 mai este Ziua Naţională a Tineretului, iar pe 9 mai, Ziua Adolescentului. Pe 10 mai este Ziua Monarhiei.

De asemenea,  Legea nr. 305/2015 privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuşi” a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu.

Potrivit actului, ziua de 19 februarie este considerată, în mod oficial, sărbătoare naţională. Cu această ocazie, autorităţile centrale şi locale pot să organizeze şi/sau să sprijine logistic şi material manifestări cultural-artistice.

19 februarie este data la care, în anul 1876, în localitatea Hobiţa, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuşi.

Ziua bunicilor a fost ignorată de deputaţi. Senatorul PNL Steliana Vasilica Miron propunea în 2014 ca Ziua Bunicilor să fie sărbătorită la data de 1 octombrie care este şi Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice. Senatorul PNL susţine în expunerea de motive că, potrivit aprecierilor Oficiului European de Statistică (Eurostat), aproape o treime din cetăţenii UE vor avea vârsta de peste 65 de ani până în 2050. Iniţiativa a trecut de Senat, dar a fost respinsă de Camera decizională.

Citeşte şi: SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ pe 18 decembrie. Legea a fost trimisă la promulgare