Zona arctică se topeşte. A fost înregistrată cea mai mare temperatură, 38 de grade Celsius

Zona arctică se topeşte. În oraşul siberian Verkhoyansk a fost înregistrată cea mai ridicată temperatură din zona artică. 38 de grade Celsius au fost pe 20 iunie 2020, iar acum acestă temperatură a fost omologată oficial. Media zilnică din luna iunie, în aceeaşi regiune, era de doar 20 de grade Celsius.

Citeşte şi: Experții ONU vin cu un scenariu apocaliptic în ceea ce privește clima: „E cel mai puternic avertisment” privind încălzirea globală

Zona arctică se topeşte

Din cauza încălzirii globale, anul 2020 a fost unul dintre cei mai călduroşi ani din istoria Terrei, de când se fac măsurători. Căldura excesivă din regiunea arctică a produs pierderi masive din calota glaciară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, dezgheţarea permafrostului duce la eliberarea de dioxid de carbon şi metan, care amplifică procesul de încălzire globală.

Alte articole

Roxana Bojariu, înaintea unui nou val de fenomene extreme: Avem de-a face cu „accelerarea încălzirii globale”

EXCLUSIV. Mircea Duţu anunţă un nou val torid în iulie: „Se formează un anticiclon de blocaj deasupra Europei” / Avertisment al climatologului Roxana Bojariu: România poate ajunge în centrul unei „cupole de foc”

Încălzirea globală ucide

Peste o treime din decesele provocate la nivel global de valurile de căldură pot fi atribuite în mod direct încălzirii globale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Climate Change.

În vederea realizării acestui studiu rar care evaluează consecinţele pe care le are încălzirea globală în materie de sănătate publică, 70 de cercetători internaţionali au colectat date provenite din 732 de situri, repartizate în 43 de ţări, pe o perioadă cuprinsă între 1991 şi 2018.

Aceştia au folosit apoi o metodologie complexă pentru a calcula, pornind de la date sanitare, înregistrări ale temperaturilor şi modele climatice, diferenţa dintre numărul deceselor legate de căldură înregistrate şi numărul deceselor care ar fi fost atinse în lipsa încălzirii globale.

Potrivit rezultatelor calculelor acestora, preluate de The New York Times, în medie 37% dintre decesele legate de căldură pot fi direct atribuite consecinţelor încălzirii globale.

Acest lucru s-ar traduce, potrivit cercetătorilor, printr-un bilanţ anual de 100.000 de decese puse pe seama caniculei şi care pot fi în mod direct atribuite încălzirii globale. Cifrele ar putea fi subestimate, întrucât datele lipsesc în anumite regiuni din lume afectate de valuri de căldură, precum Africa Centrală şi Asia de Sud.