2015, anul celor mai multe DEMISII din Parlament. Jumătate, legate de probleme cu legea

Astfel, în cursul anului 2015 au plecat din funcţii 21 de parlamentari-18 deputaţi şi trei senatori, informeaza MEDIAFAX. Mai bine de jumătate dintre aceştia au demisionat sau şi-au pierdut mandatul ca urmare a problemelor penale sau a incompatibilităţii.

Ca urmare a problemelor cu legea, au demisionat din Parlament zece deputaţi şi senatori, alţi doi parlamentari invocând motive personale, deşi se aflau şi aceştia în atenţia justiţiei.

Citeşte şi Cu cât s-au mărit veniturile parlamentarilor. Ce beneficii şi-au votat în 2015

Astfel, au demisionat ca urmare a dosarelor în care erau cercetaţi sau chiar arestaţi Ioan Adam (PSD), Oana Mizil (PSD), Dănuț Culețu (PNL), Ion Diniţă (PC), Marko Attilla (UDMR), Theodor Nicolescu (PNL), Ion Ochi (PSD), Constantin Adăscăliţei (PSD), Darius Vâlcov (PSD) şi Miron Mitrea (PSD).

Alte articole

IT’S GONE! Șase deputați pleacă din POT din cauza „cultului personalității” Anamariei Gavrilă. Alți cinci senatori au demisiile pregătite, iar grupul POT din Senat riscă să se dizolve

Câți deputați și senatori va avea fiecare partid? Greii din politica românească ce nu au prins mandate în Parlamentul României

De exemplu, Miron Mitrea a demisionat din Parlament în 2 februarie, afirmând că vrea să se retragă din politică. Unsprezece zile mai târziu, însă, a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, fiind încarcerat. Un caz similar este cel al Oanei Mizil, care a renunţat la mandat în aceeaşi zi în care a fost audiată la DNA în dosarul iubitului ei, fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, cercetat pentru abuz în serviciu.

În schimb, deputatul Ion Ochi a demisionat după ce Parlamentul l-a salvat de la arestarea preventivă. Acesta a recurs la gest la mai multe luni după votul din Camera Deputaţilor, fiind trimis în judecată de DNA într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu.

Un caz special este cel al deputatul UDMR Marko Attilla, în cazul căruia Parlamentul a aprobat cererea de arestare preventivă, în decembrie 2014, însă acesta a fugit din ţară, fiind căutat prin Interpol. El a demisionat din Camera Deputaţilor în primăvara anului 2015, printr-o scrisoare transmisă conducerii forului, chiar cu o zi înainte ca plenul să dezbată cea de a doua cerere privind încuviinţarea reţinerii şi arestării sale preventive.

Ioan Adam a demisionat după ce plenul a încuviinţat arestarea sa preventivă într-un dosar privind retrocedările ilegale de păduri, în care este cercetat şi Viorel Hrebenciuc. Ioan Adam a transmis demisia sa chiar de după gratii.

Tot din arestul preventiv a demisionat şi liberalul Theodor Nicolescu, acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită. Nicolescu este suspectat în acelaşi dosar cu fostul şef al ANI, Horia Georgescu.

Social-democratul Constantin Adăscăliţei a demisionat în urmă cu câteva săptămâni din Camera Deputaţilor, după aproape 3 ani de când ANI l-a declarat incompatibil. Abia în luna martie a acestui an Adăscăliţei a primit şi o decizie definitivă în instanţă, potrivit căreia trebuia să îşi piardă mandatul, însă deputaţii au amânat luarea unei decizii. Pe de altă parte, Adăscăliţei are probleme şi cu DNA, în luna iulie fiind trimis în judecată, alături de fiul acestuia, pentru efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

Citeşte şi Tăriceanu: Stăm şi ne minunăm că în România e corupţie, dar aleşii locali au salarii ridicole

Liberalul Dănuţ Culeţu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie săvârşite când era prefect al judeţului Constanţa, a demisionat şi el din Parlament în luna aprilie, spunând că nu vrea să fie o ţintă pentru adversarii politici şi nici o povară pentru partid.

În aceeaşi zi a demisionat şi Ion Diniţă, ales deputat sub sigla PC, după ce, în 2014, Camera Deputaţilor aprobase cererea de arestare preventivă a acestuia în dosarul în care este cercetat şi fostul şef al CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

La Senat, un singur parlamentar şi-a pierdut funcţia ca urmare a problemelor în justiţie. Este vorba despre fostul ministru Darius Vâlcov, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, luare de mită şi spălare de bani. Demisia a fost depusă după ce Senatul a aprobat încuviinţarea arestării preventive, solicitată de DNA.

Pe de altă parte, Mihai Stănişoară (ALDE) a demisionat la rândul său, anunţând că se retrage din politică, fără a-şi motiva gestul. Cu toate acestea, numele lui Stănişoară a fost în mai multe rânduri legat de dosarul Microsoft, însă până în acest moment Stănişoară nu a fost acuzat oficial de vreo faptă.

Un caz similar este şi cel al lui Marian Ghiveciu (PSD), care a demisionat invocând probleme de ordin politic, deşi, cu câteva luni înainte, fusese condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru corupţie, iar procurorii au făcut apel.

Mai mult, i-a încetat de drept mandatul deputatei Monica Iacob Ridzi (ca urmare a condamnării) şi lui Petre Roman (ca urmare a deciziei de incompatibilitate).

Trei parlamentari au părăsit Legislativul pentru alte funcţii. Este vorba despre Marcu Nicu (PLR), Ilie Sârbu (PSD) şi Mihai Răzvan Ungureanu (PNL). Astfel, Ungureanu a fost votat, în vară, în funcţia de şef al SIE, la propunerea lui Klaus Iohannis. Ilie Sârbu şi Marcu Nicu au plecat amândoi la Curtea de Conturi. În ceea ce priveşte plecarea lui Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, au apărut speculaţii potrivit cărora retragerea lui ar fi fost impusă de la vârful partidului, ca urmare a venirii la putere a lui Liviu Dragnea, însă fostul social-democrat a infirmat informaţiile, afirmând că îşi dorea să părăsească Parlamentul încă de anul trecut, însă a rămas la rugămintea liderului PSD de atunci, Victor Ponta.

Pe de altă parte, trei deputaţi au încetat din viaţă în cursul anului 2015: Octavian Bot (PLR), Aurel Vlădoiu (PSD) şi Gheorghe Ciobanu (PSD). Deputatul Vasile Mocanu (PSD) a demisionat pe caz de boală.

În total, de la alegerile parlamentare din 2012, şi-au pierdut funcţia 50 de aleşi: 36 de deputaţi şi 14 senatori. Anul 2015 a fost anul cu cele mai multe încetări de mandat, după ce în 2013 au părăsit funcţia 11 aleşi şi în 2014 alţi 18.