AMNISTIA fiscală pentru MAME, PENSIONARI şi PROFESORI, ADOPTATĂ de Senat VIDEO

Amnistia fiscală pentru mame şi pensionari a fost adoptată, luni, în plen, de senatori, după ce, cu o săptămână în urmă, proiectele nu au putut fi supuse la vot din cauza lipsei de cvorum. De asemenea, Senatul a modificat legea privind exonerarea de la plata unor sume de către cadre didactice din judeţul Hunedoara, trimisă spre reexaminare de şeful statului.

01 sept. 2014, 15:04
AMNISTIA fiscală pentru MAME, PENSIONARI şi PROFESORI, ADOPTATĂ de Senat VIDEO

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege privind amnistia fiscală în cazul mamelor în cazul cărora s-a calculat greşit, în plus, indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Mai exact, 12.000 de mame erau obligate să dea înapoi indemnizaţiile de creştere a copiilor şi primiseră somaţii şi la cinci ani de la încheierea concediului maternal, pe motivul că sunt sume încasate necuvenit. 

De asemenea, senatorii au adoptat şi proiectul de lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, constituite în sarcina pensionarilor, cu amendamentul că sumele deja recuperate vor fi restituite eşalonat.

„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010, scutirea de la plata unor debite provenite din pensii, constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflaţi în evidenţa sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a acestei legi, reprezentând sume încasate necuvenit. Nu beneficiază de scutire acele debite care se datorează pensionarilor’, se arată în raportul Comisiei pentru muncă.

În plen, acestui proiect i-a fost adus amendament cu mai multe alineate, propus de către senatorul PSD Liviu Pop.

Potrivit amendamentului, sumele provenite din debitele recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eşalonat pe o perioadă de cinci ani calendaristici începând de la data de 1 ianuarie 2015 prin plăţi anuale egale.

‘Restituirea se realizează pe baza cererilor de către pensionar la casele judeţene de pensii, Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, respectiv casele de pensii sectoriale. Nedepunerea cererii atrage nerestituirea sumelor. Sumele ce urmează a fi restituite nu se actualizează cu indicele inflaţiei şi nu sunt purtătoare de dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere după caz’, a spus Pop în plen.

Proiectul cu amendament a avut 111 voturi pentru, unul împotrivă şi două abţineri.

Iniţiator este Guvenul iar Senatul este prima cameră sesizată.

Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, a precizat că, în ceea ce priveşte mamele care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate în mod eronat, cuantumul restituirilor este de 50 milioane lei, iar în cazul pensionarilor suma ajunge la peste 350 milioane lei.

‘Mă bucur că au trecut amendamentele pe care, de comun acord, partidele din coaliţia de guvernare şi Guvernul le-au propus în aşa fel încât să se bucure de această scutire la plata debitelor, constituite nu din vina mămicilor sau a pensionarilor, şi cei care au plătit deja aceste debite, de bună voie, către autorităţile fiscale. Este vorba de plata debitelor din anul 2011, de la 1 ianuarie, care restituire se va face pe o perioadă de cinci ani, în tranşe egale. În ceea ce priveşte mamele, cuantumul restituirilor este de 50 milioane lei, iar, în ce priveşte pensionarii, de peste 350 milioane lei. Sigur că fiecare dosar va fi analizat’, a declarat Rovana Plumb, la finalul şedinţei plenului Senatului de luni.

Rovana Plumb a explicat că s-a propus un termen de cinci ani pentru restituirea respectivelor sume deoarece acestea nu erau prevăzute în bugetul pe anul în curs.

‘Propunerea a plecat de la faptul că mamele care nu au nicio vină şi li s-au constituit aceste debite nu trebuie să plătească pentru greşelile făcute de către alte persoane. De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, în urma deciziei Curţii de Conturi care trebuia pusă în aplicare şi pentru care am făcut această amnistie fiscală, nu erau prevăzute în buget aceste sume. (…) De aceea noi am propus ca restituirea acestor sume deja plătite să se facă începând cu 1 ianuarie 2015 pentru că suntem nevoiţi, în momentul de faţă, să facem o serie întreagă de reparaţii, să luăm măsuri pentru a îndrepta tot ce s-a făcut pe guvernarea până în 2012’, a mai spus ministrul Muncii.

PSD a propus modificarea proiectelor, astfel încât mamele şi pensionarii care au încasat bani mai mulţi şi au apucat să îi returneze statului să îi poată primi înapoi, în tranşe, timp de cinci ani, informează România TV.

În sesiunea extraordinară convocată la Senat, săptămâna trecută, proiectele Guvernului privind amnistierea fiscală a pensionarilor şi a mamelor nu au mai putut fi votate, şedinţa fiind suspendată din lipsă de cvorum, după ce mai mulţi parlamentari PNL şi PDL au decis să părăsească lucrările.

”(Am părăsit sala) dintr-un motiv foarte simplu, când am încercat să luăm cuvântul ni s-a refuzat, deşi e împotriva Regulamentului. Au vrut oamenii să spună de ce au votat, să-şi motiveze votul şi li s-a refuzat, deşi Regulamentul permite acest lucru. Nu se poate să pui pumnul în gură unor parlamentari într-o sesiune parlamentară convocată în plen (…) A fost o revoltă spontană a oamenilor când au văzut o încălcare de Regulament flagrantă pe care o face preşedintele de şedinţă”, declara vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu.

 CITEŞTE ŞI Senatul a ADOPTAT reducerea CAS. AMNISTIA FISCALĂ, blocată de PNL şi PDL. Şedinţa a fost SUSPENDATĂ VIDEO

Tot luni, Senatul a modificat legea privind exonerarea de la plata unor sume de către cadre didactice din judeţul Hunedoara, trimisă spre reexaminare de şeful statului. 

Iniţial, legea se referea la profesorii din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan, judeţul Hunedoara, care ar fi trebuit să restituie anumite sume, ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte organisme de control a unor prejudicii.

„Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii trimise la promulgare la data de 15 iulie 2014 iar în motivarea cererii de reexaminare precizează că modalitatea de stabilire a domeniului de aplicare a acestui act normativ este de natură să confere caracter individual legii, întrucât aceasta nu se aplică la un număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci într-un singur caz, respectiv personalului încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani, şi Vulcan, judeţul Hunedoara”, se arată în raportul Comisiei pentru muncă.

Şeful statului arăta în cererea de reexaminare că „soluţia legislativă are caracter discriminatoriu” şi o ‘diferenţă de tratament între cei care vor beneficia de prevederile acestei legi şi celelalte categorii de persoane nu se justifică, fiind lipsită de un temei obiectiv şi rezonabil’.

Obiectul de reglementare al legii se referă la stabilirea unor măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar, plătit din bugetul general consolidat, în sensul exonerării de la restituirea sumelor încasate în plus, peste nivelul stabilit prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

„Prezenta lege se aplică personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare”, arată amendamentul adoptat.

Raportul comisiei cu amendamente admise a fost adoptat cu 122 voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri, iar propunerea a avut 122 voturi pentru şi 2 abţineri. Iniţiatori sunt mai mulţi senatori şi deputaţi. Senatul este prima cameră sesizată.