BNR propune obligaţii pentru bănci în Legea privind darea în plată

„Cererea de reexaminare a președintelui a primit din partea BNR un răspuns detaliat. Peste 20 de pagini se găsesc de câteva săptămâni bune în Parlament pentru a fi dezbătute. Este obligația acestei instituții să își dea părerea și când este solicitată și atunci când procesul legislativ se referă la sistemul financiar bancar. (…)

BNR a susținut, continuă să susțină și va susține recomandări către băncile comerciale pentru a evita demararea de către acestea a procedurilor de executări silite ale consumatorilor de produse financiare, ale căror obligații financiare au devenit prea împovărătoare din cauza unor schimbări neașteptate survenite după încheierea contractului de credit prin inițierea unor negocieri menite să conducă la identificarea unor soluții echilibrate”, a declarat marți Isărescu în cadrul unei conferințe pe teme de dezvoltare regională a României.

Potrivit acestuia, BNR a pornit în demersul său de la viziunea Directivei 17/2014, care va trebui să fie pusă în practică și în România în cursul lunii martie. Directiva se referă la contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunurile imobile rezidențiale, însă, în opinia guvernatorului BNR, nu a fost luată în considerare deloc în forma actuală a legii privind darea în plată.

„Directiva se referă la o umanizare a creditării prin asigurarea unui caracter sustenabil și, inclusiv, prin refacerea încrederii consumatorilor în sistemul financiar prin creșterea gradului de educație financiară a consumatorilor în ceea ce privește practicile responsabile de gestionare a datoriilor.

Alte articole

Bani noi de la BNR. Cum arată emisiunea lansată la 20 de ani de la denominarea din 2005 FOTO

Risc mare de recesiune în România – Cât va ajunge cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni. BNR face anunţul momentului

Din acest punct de vedere, privind și la prevederile Directivei 17, dacă se poate în acest text de lege, cel puțin parțial, dacă nu într-un text de lege special, pentru stocul de credite, adică pentru creditele în derulare, acest proces de umanizare, de renegociere, de găsire de soluții pe cale bilaterală, trebuie derulat ca urmare a unei evaluări realizate pe criterii obiective care să justifice începerea acestui proces de renegociere. Finalitatea obținută trebuie să fie împărțirea între clienți și bănci a poverii suplimentare. Această povară suplimentară apărută ca efect al crizei și împărțirea ei se poate introduce în textul legii”, a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, legea trebuie să cuprindă criterii clare de stabilire a beneficiarilor. În opinia BNR, trebuie avuți în vedere consumatorii care au încheiat un contract de credit garantat cu ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, a cărui valoare la momentul acordării nu depășea un prag rezonabil; cei care dețin o singură locuință ipotecată în favoarea băncii, care reprezintă domiciliul acestora; cei care au o situație financiară depreciată semnificativ față de momentul încheierii contractului, măsurată printr-un grad de îndatorare împovărător raportat la venituri; cei care au încercat să negocieze cu băncile de bună credință și nu au reușit să ajungă la un rezultat.

Citeşte şi: ARB: Băncile şi clienţii trebuie să împartă riscul. Creditele pot crea un disconfort pe termen lung

Pe de altă parte, BNR propune și o serie de obligații pentru bănci, care ar putea fi introduse în lege. „Pentru a trece de la ceea ce noi facem și în prezent, constrângere morală, la instrumente mai constrângătoare, în concordanță cu Codul Civil și cu legile bancare existente de 25 de ani, și nu în dauna legislației bancare, (legea—n.r.) poate să prevadă reglementări prin care băncile să fie obligate să construiască parteneriate de bună credință cu debitorii despre care am vorbit.

Aceste măsuri vor cuprinde cel puțin următoarele obligații pentru bănci, care pot să fie prevăzute în lege: să elaboreze planuri de negociere transparente, în care luarea în considerare a executărilor silite să fie o soluție de ultim resort, băncile să raporteze Băncii Naționale planurile de negociere și stadiul negocierilor cu clienții”, a subliniat guvernatorul BNR.

Șeful BNR a mai spus că se poate avea în vedere și propunerea băncilor comerciale care a fost lansată public, și anume ca planurile de negociere, criteriile, să fie însușite de industria bancară în mod voluntar și să facă parte dintr-un cod de conduită etică a băncilor. „Timpul este scurt și dacă băncile nu vor face acest lucru extrem de rapid, noi vedem ca această problemă să fie reglementată în textul legii”, a mai spus Mugur Isărescu.

Totodată, banca centrală are propuneri și pentru viitorii clienți. În primul rând, programul Prima Casă să fie exclus de la prevederile acestei legi, iar pentru creditele clasice, clienții să poată opta între un credit cu „dare în plată”, dar cu avans mai mare, sau pentru unul fără „dare în plată”, și cu avans mai mic.

Citeşte şi: Vasilescu (BNR): ANPC n-a mişcat un deget să emită un pachet de legi pentru umanizarea pieţei bancare